Muntenia News | Homepage

Occidentul a aruncat Crimeea in bratele lui Putin. Urmeaza Transnistria?

👤Scris de Denisa Ionescu 🕔18.Mar 2014 Citit de 183 ori Sursa: ZIARULMARA

Incercarea de resuscitare a revolutiei portocalii de catre Occident a fost cu mult mai prost pregatita decat cea care i-a adus pe Iulia Timosenko si Victor Iuscenko. Demolata de votul popular, fragila democratie ucraineana a fost subminata de coruptie, pe de o parte, si de realitatea social-economica si politica a fostei republici sovietice, de care Occidentul n-a tinut cont nici atunci si nici acum.

Ucraina este un stat creat artificial, cu toate problemele ce decurg dintr-o asemenea constructie. Partea de vest, mai putin dezvoltata economic, are la granite insule etnice, unde gasim lituanieni, polonezi, cehi, unguri si romani, care, de-a lungul anilor, nu s-au bucurat de un tratament care sa le permita pastrarea limbii si a traditiilor culturale. In plus, in afara romanilor care sunt ortodocsi, toate etniile sunt catolice. La fel si cea mai mare parte a populatiei ucrainene.

Dincolo de Nipru, care taie Kievul in doua, se intinde Ucraina de est, ultraortodoxa, cu o populatie rusofona importanta (circa 17 milioane de cetateni) si mult mai dezvoltata economic decat partea de Vest. Iar Crimeea, marul discordiei prezente intre Rusia si Occident, nu e decat un apendice rusesc, transplantat in 1954 de Nikita Hrusciov, cu prilejul aniversarii a 300 de ani de la trecerea Ucrainei la Rusia prin tratatul de la Pereiaslav.

Iar daca la aceasta realitate adaugam interesele geostrategice ale Rusiei lui Putin nu e greu de prognozat un esec major al Occidentului in problema ucraineana.

Pentru ca dupa sfarsitul razboiului rece si dupa unificarea Germaniei occidentul european n-a mai avut lideri vizionari si puternici, iar SUA a fost interesata mai mult sa fie liderul noii lumi unipolare, iar atacul terorist de la 11 septembrie i-a permis sa incerce sa fie si jandarmul omenirii. Si poate ca ar fi devenit daca sub mana de fier a lui Putin Rusia n-ar fi redevenit o mare putere, iar China comunista nu i-ar fi amenintat in mod real pozitia de lider al economiei mondiale.

Ani in sir pentru Occident n-au existat decat trei tari din Estul Europei care au prezentat interes economic si geostrategic: Polonia, Cehia si Ungaria.

Abia cand Putin a inceput sa repare ,,dezastrul geostrategic” pe care el il considera ca fiind destramarea URSS, Occidentul a inceput sa priveasca spre este si a vazut ca revolutiile din Georgia si Ucraina s-au fasait iar Rusia a inceput sa-si recupereze teritoriile. A inceput cu micile republici separatiste din Caucaz, Osetia si Abhazia, mentine inghetate conflictele din Nagomo Karabah si a sustinut mentinerea unui alt Kaliningrad in coasta Moldovei, Transnistria, artificial lipita de Stalin de Basarabia, drept compensatie pentru judetele transferate Ucrainei.

Asa a aparut ideea ,,Parteneriatului estic”, o incercare timida a UE de a sprijini tarile din fosta URSS sa apuce pe calea democratiei, scotandu-le de sub influenta Moscovei. Dar ce s-a ales de acest parteneriat dupa reuniunea de la Vilnius? Praful, atata vreme cat cea mai mare tara din regiunea a fost aruncata intr-un haos total.

Nimeni nu vorbeste despre motivul real al refuzului lui Ianukovici de a semna rezolutia de la Vilnius, care ar fi insemnat acceptarea drumului european pentru Ucraina.

Ianukovici le-a cerut occidentalilor un sprijin financiar consistent, Ucraina aflandu-se in pragul falimentului. I s-a spus ca UE n-are de oferit decat un miliard de dolari pentru toate tarile aflate la Vilnius. Cum Rusia i-a oferit o prima transa de 5 miliarde dolari, livrabila in momentul semnarii documentelor, si alte sume pana la concurenta a cateva zeci de miliarde de euro, Ianukovici a intors foaia si a schimbat directia. Iar asta a declansat asa zisa revolta de la Kiev, unde proeuropenii adevarati au fost acoperiti de politicieni, intre care reprezentanti ai unor partide extremiste, xenofobe sau cu mesaje naziste.

Dupa fuga lui Ianukovici in Rusia a urmat instabilitatea politica majora, iar Vladimir Putin nu putea rata o asemenea ocazie, asa ca a-ncurajat miscarile centrifuge din Crimeea si alte regiuni din estul Ucrainei. Iar inevitabilul s-a intamplat si cum noile autoritati de la Simferopol au anuntat ca rubla va inlocui moneda ucraineana hrivna, care va ramane in circulatie pana la 1 ianuarie 2016, pensionarii si salariatii din peninsula vor primi pensiile si salariile neplatite de cateva luni de catre autoritatile ucrainene.

Iar cum acest lucru s-a petrecut in intreaga Ucraina, nu este exclus ca miscarile separatiste din est sa se amplifice, stimulate de perspectiva securitatii economice.

Nici nu s-a uscat cerneala pe decretul care consfintea trecerea Crimeii la Rusia ca liderii din Transnistria cer si ei alipirea la Rusia. Miscare logica, de asteptat in noul context international, care ii ia si ea prin surprindere pe liderii occidentali, care ezita sa ia o pozitie fara echivoc.

Presedintele Moldovei, Nicolae Timofti, a spus ieri ca Moldova nu poate face mai mult decat sa protesteze si asteapta pozitii ferm din partea UE si NATO. Dar, cel putin deocamdata, reactiile lor sunt timide. Interdictia circulatiei in UE si blocarea conturilor catorva personalitati politice din esalonul 2 si o eventuala excludere din G8 a Rusiei e mult prea putin. Dar se poate mai mult? Putin probabil, UE, in general, si Germania, in special, sunt legate strans din punct de vedere economic de Rusia si o pozitie transanta ar insemna pierderi de sute de miliarde de euro, nemaipunand la socoteala dependenta Occidentului de gazele rusesti.

Asa ca nu e exclus ca in urmatoarele doua saptamani Transnistria sa fie o problema strict ruseasca, iar in maxim doi ani si o parte din Ucraina sa asigure Rusiei o pozitie strategica mai favorabila atat pe uscat cat si in Marea Neagra si Mediterana.

Articole Similare

Post cu dedicație la Primăria Alexandria. Directorul Transloc, Mihaela Radu, își trimite fiica pe postul de consilier în achiziții?

DistribuieCarmen Dumitrescu La Primăria Alexandria se întâmplă în fiecare zi lucruri interesante. Din păcate, nu le

PNL Teleorman și-a luat președintele înapoi

DistribuieMonica Vasilescu Multe cârcoteli s-au consumat pe seama alegerii conducerii PNL Teleorman și nenumărate nemulțumiri au

Comisia Europeană și Factual încearcă să reabiliteze adevărul în „epoca post-adevăr”. Cum ne protejăm de știrile false, de dezinformare…

DistribuieCarmen Dumitrescu Într-o vreme în care internetul face regulile jocului, e foarte greu pentru consumatorul de

Seară de dialoguri la Alexandria. Cotidianul & Fundația Alexandrion, despre presă și performanță în sport și business

DistribuieZiarul Cotidianul și Fundația Alexandrion continuă seria evenimentelor în țară, o serie de dialoguri care

Curtea Supremă a amânat, din nou, cauza lui Dragnea

DistribuieMonica Vasilescu Ieri, Liviu Dragnea s-a prezentat, din nou, la Înalta Curte de Casație și Justiție