Muntenia News | Homepage

Spitalul de animale. Oamenii care ii vindeca pe bunii nostri prieteni

👤Scris de Gica Petrescu 🕔18.Mar 2014 Citit de 989 ori Sursa: STIRI

De-o parte si de alta a coridoarelor, oamenii stau asezati pe banci si asteapta sa intre in salile de examinare. Pe jos, benzi colorate indica traseul spre diferite sectii, iar studentii veniti in practica se amesteca printre medicii imbracati in costume verzi, albe sau albastre. La prima vedere, as crede ca este un spital ca oricare altul. Insa pe coridor apar cativa catei tinuti in lesa de stapanii lor. Ma aflu la clinica Facultatii de Medicina Veterinara din Bucuresti, care functioneaza ca un spital obisnuit: se fac operatii, internari si chiar garzi pe timpul noptii.

In laboratorul de analize al spitalului e agitatie. Biologul Valentina Simion primeste probe de sange pe o mica fereastra deschisa, noteaza in registre, organizeaza fisele de observatii, raspunde la telefoane, face programari, intinde picaturile de sange pe lamelele care ajung la microscop sau in alte aparate complicate.

,,La foc automat, sunt la urgente eu. De la 9 la 14 sunt cel putin 10 medici care lucreaza. Toata lumea ia probe. Si cat timp cainele e pe masa se asteapta ca probele sa fie gata. La noi nu se sta de pe o zi pe alta. Lucram cate o proba pe rand, dar in 10 minute avem analiza gata. Totul e pe repede inainte”, imi spune Valentina.

Ea primeste probe si le introduce in aparate, iar acestea dau verdictul, dupa ce analizeaza foarte multi parametri. La final, medicii vor sti, de pilda, daca animalul are probleme cu ficatul, cu pancreasul sau daca are glicemia prea mare: ,,Biochimie putem face la vreo 26 de animale: pasari, maimute, cai, caini, pisici. N-ai ce sa gresesti. Trebuie sa fii doar foarte atent la pasi. Din doua fiole de sange pot sa lucrez foarte multe teste. Daca am astea doua fiole sunt un om fericit. Eu nu lucrez pentru oameni, eu lucrez pentru animale. Interactiunea cu oamenii, trebuie sa fie, pentru mine, minima”.

Am intrat in laborator de numai 15 minute, dar Valentina a primit deja vreo 3-4 probe prin fereastra: ,,E o avalansa. Sunt momente ale zilei cand vin toti odata, ca si cum te-ar ataca. Daca mai suna si doua-trei programari…”.

,,E gata pechinezul?”, striga cineva pe fereastra. ,,Acum iese pechinezul”, vine raspunsul. Dintr-un aparat cat o imprimanta mai mare iese o hartie cu un tabel. Dintre cei 12 indicatori, 4 sunt inrositi, semn ca pechinezul are mai multe probleme: ,,O cheama Lizuca, vine de la Targoviste, si are ficatul si pancreasul praf”.

,,E o lume fascinanta. Nu vin la tine sa-ti spuna ce-i doare”

Telefoanele suna mai tot timpul. ,,Mai facem si programari”, imi explica Valentina: ,,Buna ziua, medicina veterinara. Este doamna, de la 9 la 14 este aici. Si maine este, va asteptam, la revedere”. In timp ce vorbeste la telefonul mobil suna telefonul fix: ,,Doamna doctor, imi dati un ragaz, il gasesc”.

Intr-o clipa de ragaz, Valentina imi spune ca se simte foarte confortabil cu ritmul alert in care lucreaza: ,,Eu aranjez, eu fac analizele, eu sunt peste tot si imi place chesita asta. Bine ca am baut cafea. Ma bucur foarte tare ca nu am munca de teren”.

var LIGHTBOX_DARLA_CONFIG =”useYAC”:0,”servicePath”:”http://ro.stiri.yahoo.com/__darla/php/fc.php”,”xservicePath”:””,”beaconPath”:”http://ro.stiri.yahoo.com/__darla/php/b.php”,”renderPath”:””,”allowFiF”:false,”srenderPath”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4/html/r-sf.html”,”renderFile”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4/html/r-sf.html”,”sfbrenderPath”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4/html/r-sf.html”,”msgPath”:”http://ro.stiri.yahoo.com/__darla/2-7-4/html/msg.html”,”cscPath”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4/html/r-csc.html”,”root”:”__darla”,”edgeRoot”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4″,”sedgeRoot”:”https://s.yimg.com/rq/darla/2-7-4″,”version”:”2-7-4″,”tpbURI”:””,”hostFile”:”http://l.yimg.com/rq/darla/2-7-4/js/g-r-min.js”,”beaconsDisabled”:true,”rotationTimingDisabled”:truevar t_MediaGalleryBobaSpotlight_start = new Date().getTime();

Un teckel este operat de chirurgii clinicii FMVB

1 / 14

Yahoo News | Fotografie de Andreea Dogar

Ma, 18 mar. 2014, 17:00 EET

Share to Facebook
Share to Twitter
Share to Pinterest

Close
Previous imageNext image

Description Toggle

1 – 14 / 14

var lightbox_ult_mid=”spotlight_article_embedded1″,lightbox_ult_mit=”ArticleBody Article Layout”,lightbox_ult_site=”news”,lightbox_ult_region=”RO”,lightbox_ult_lang=”ro-RO”,lightbox_default_spaceid=”2145863690″;
var t_MediaGalleryBobaSpotlight_end = new Date().getTime();

A terminat Facultatea de Biologie si lucreaza la clinica Facultatii de Medicina Veterinara de 3 ani. Locuieste la camin chiar in curtea facultatii, iar cand a fost nevoie a venit seara la laborator pentru a face analizele unor pacienti grav bolnavi. Este foarte entuziasmata datorita tehnologiei de ultima ora la care are acces in interiorul clinicii: ,,Am intrat direct pe tehnologie mai sofisticata. E o lume fascinanta pentru ca nu vin la tine sa-ti spuna ce-i doare. Te uiti la motan: nu vorbeste si atat. Trebuie sa te prinzi. O iei de la zero”.

Crede ca a mostenit pasiunea pentru animale si tehnologie de la tatal sau, care lucra pe tractor la herghelia de la Rusetu: ,,Eu sunt crescuta la Rusetu, judetul Buzau, in jurul pisicilor, al cailor si sunt legata de animale mai mult decat de oameni. Tata lucra tot cu aparate, cu tehnologie. D-asta imi place si aparatura asa mult. Uite-asa am ajuns sa lucrez tot pentru animale”.

,,Cautam acul in carul cu fan”

Intr-o alta sala a clinicii, 6 oameni stau roata in jurul unui catel intins pe masa de operatie: chirurgi, asistente si o studenta care observa cum se desfasoara interventia. Pacientul este un teckel din Pitesti, o femela care a fost castrata foarte neglijent. Acum, chirurgii incearca sa repare ce a gresit veterinarul din Pitesti.

Conectat la aparate prin tot felul de tuburi, catelul adorme pe masa. ,,Si acum ne apucam sa cautam resturi de ovare pe care la castrare le-au lasat inauntru si creeaza probleme. Cautam acul in carul cu fan”, spune unul dintre chirurgi.
Catelul este pregatit pentru operatie. Foto: Andreea Dogar

Dupa putin timp ies la iveala toate greselile facute la operatia anterioara: ,,Uita-te cum a lasat colul uterin. Bai frate, eu n-am mai vazut asa ceva. Nu e nici macar legare de trompe. A taiat colul uterin la jumatate. Cum sa tai colul uterin la jumatate, nene?”. ,,Este o improvizatie. Bine ca n-a apucat sa se tumorizeze”, spune si medicul anestezist.

Datorita distantei destul de mici, multi proprietari de animale din Pitesti sau din Ploiesti vin cu animalele de companie la clinica facultatii. Incepand de anul trecut, pacientii pot fi programati si online.

„Cand ma duceam la tara stateam in curte la animale sau in grajd”

In timp ce teckelul este operat, un shar pei dintr-o alta sala de operatie tocmai incepe sa-si revina dupa o interventie la nivelul pleoapelor. ,,Au ochii mici si li se rasucesc pleopele peste ochi in interior si nu vad”, imi explica medicul Jacqueline Mocanu. Cativa studenti stau in jurul mesei si urmaresc perfuziile catelului. Apoi, shar pei-ul este mutat intr-un colt al salii, pe o paturica, de unde insista sa se ridice in picioare si sa mearga timid prin incapere. Studentii il pun pe targa si il scot pe coridor, unde il asteapta stapanii.

,,Nu-i dati gulerasul jos. Va trebui sa-i dati sa manance din mana. Si cu apa la fel. O sa ne chinuim putin”, le spune proprietarilor medicul Mocanu.

Studentii au grija de un shar pei care tocmai a fost operat. Foto: Andreea Dogar

Jacqueline Mocanu spune ca si-a ales meseria din pasiune si crede ca toti colegii din spital au avut acelasi motiv pentru alegerea lor: ,,Asta mi-a placut dintotdeauna. De cand eram mica imi placea sa ingrijesc animalele, cu toate ca eram bucuresteanca. Orice fel de animale, si un soricel, si o vrabiuta”. Nu a crescut la tara, nici nu avea bunici la sat, dar a profitat de fiecare ocazie cand ajungea in mediul rural: ,,La toti cei la care ma duceam la tara, nu stateam decat in curte la animale sau in grajd”.

Recomandarile editorilor Yahoo News Romania:

Povestea zimbrilor din Romania. ,,Uriasii Europei” se intorc in paduri

Cand a inceput domesticirea pisicilor

Un urs panda s-a intalnit cu mama sa la o luna dupa nastere

,,Studentii monitorizeaza un caine toata noaptea”

Tuturor animalelor care urmeaza sa fie operate in clinica li se fac investigatii complete: analize de sange, consult radiologic si cardiologic. Unele animale sunt internate. „Daca e necesar (animalul – n.r.) ramane internat peste noapte sau doua-trei zile la terapie intensiva”, explica sefa clinicii, medicul Iuliana Ionascu, specialist in oftalmologie.

La clinica se fac mereu garzi de noapte. O garda de noapte este asigurata de un medic, alaturi de un doctorand si de 4 studenti. ,,Studentii trag in seringa, schimba bandaje, iau temperatura, monitorizeaza un caine toata noaptea”, spune Ionascu.

Cei mai multi pacienti ai spitalului sunt caini si pisici, dar pe la spital au trecut si animale mai exotice, inclusiv un babuin: ,,Am avut hamsteri, sinsile, dihori. Sinsilele si dihorii sunt la moda”. Spitalul colaboreaza cu ferme din judete precum Giurgiu sau Braila, care isi aduc aici animalele bolnave sau gestante: cai, ponei, capre sau oi.

,,Am avut reptile, uneori niste pasari exotice sau porumbei, gugustiuci. Am avut doi tigri de la Gradina Zoologica din Ploiesti. Erau doua femele de aproximativ 6 luni cu o lipsa de calciu juvenila, care s-a corectat dupa tratament”, povesteste Adrian Comarzan, medic veterinar angajat in clinica la sectia de radiologie, unde specialistii afla daca animalele au fracturi, modificari ale plamanilor sau lipsa de calciu.

Pisica din imagine a fost adusa la tratament la clinica Facultatii de Medicina Veterinara. Foto: Andreea Dogar

Cateii generosi au donat sange

La spital se fac si interventii complexe precum indepartarea tumorilor, operatii de cataracta sau inseminari artificiale.

,,Avem un aparat unic in Romania, de hemodializa. Sunt multe insuficiente renale, la catei foarte tineri. La insuficienta renala acuta, o hemodializa salveaza cainele”, spune Ionascu. Sangele animalului este scos si trecut prin aparat, unde este curatat. In total, pacientul trebuie sa stea conectat la aparate 4 ore, iar procedura se repeta o data la doua zile sau de doua ori pe saptamana.

Spitalul foloseste un program care inregistreaza toate examinarile, toate sectiile pe la care a trecut un pacient, toate tratamentele primite si evolutia acestuia. Programul nu permite modificarile, iar daca cineva doreste sa puna un alt diagnostic, acesta va aparea ca o noua examinare: ,,Nu poti sa stergi nimic. Te obliga sa fii foarte corect. Stii sigur cine a examinat, la ce ora si ce tratament i-a dat”.

Spitalul are si o banca de sange, alcatuita cu ajutorul proprietarilor care si-au adus cateii sanatosi sa doneze sange. ,,Sunt proprietari care si-au pierdut un catel la un moment dat sau care au avut catei cu babesioza (boala parazitara transmisa prin intermediul capuselor, care duce la anemie – n.r.). Sangele este folosit in timpul operatiilor sau dupa babesioza, cand anemia este severa”, spune sefa clinicii.

Catelului i se ia temperatura in sala de triaj. Foto: Andreea Dogar

Cand este nevoie, specialistii spitalului vin noaptea la serviciu pentru a trata un animal sau se deplaseaza in diferite zone din tara pentru a realiza operatii in gradini zoologice sau la circ. Iuliana Ionascu a participat la operatia leoaicei din Buhusi, care suferea de cataracta si de glaucom. Acum, leul duce o viata mult mai buna in Africa. In curand, clinica in care lucreaza aproximativ 40 de oameni urmeaza sa se doteze si cu ambulante proprii.

In aceasta vara, pentru scurt timp, spitalul va deveni si un loc al distractiei. Sefa clinicii si-a propus sa organizeze o intalnire a shar pei-lor si una a ciobanestilor germani: ,,Sunt doua zone in parc unde se pot juca. Putem face si o chestie de obstacole”. Vor fi un fel de petreceri ale cainilor, desfasurate in curtea Facultatii de Medicina Veterinara.

Invatamantul veterinar are o lunga traditie in spatiul romanesc, in 1855 deschizandu-se Scoala pentru Invatatura Veterinara din Bucuresti. Acum, pe holul clinicii de la Facultatea de Medicina Veterinara se afla o carte groasa si inalta ce contine informatii despre internarile realizate in aproape 50 de ani, intre 1919 si 1967. Registrul consemneaza toate internarile facute, indicand ,,boalele” de care sufereau animalele. ,,Primele internari sunt scrise cu penita, apoi cu stiloul, pana la pix”, spune Ionascu. Uriasul volum a supravietuit mai multor inundatii, continua medicul: ,,Am gasit-o intr-o magazie si trebuie sa o ducem neaparat la conservat. Daca n-au distrus-o trei inundatii, va dati seama ca nu mai dispare”.

Articole Similare

Un autobuz care circulă pe una din liniile de transport public din Buzău a plimbat timp de jumătate de oră un pasager mort

Un autobuz care circulă pe una din liniile de transport public din Buzău a plimbat timp de jumătate de oră un pasager mort

Caz halucinant în Buzău, chiar pe una din liniile de transport public ale oraşului. Unui

Bogdan Chiriţoiu: CFR Marfă riscă falimentul

Bogdan Chiriţoiu: CFR Marfă riscă falimentul

Comisia Europeană ar putea interpreta ștergerea datoriilor CFR Marfă drept un ajutor de stat ilegal,

Ambulanţă chemată de urgenţă la o şcoală din Timiş. Un elev a fost bătut de colegi

Ambulanţă chemată de urgenţă la o şcoală din Timiş. Un elev a fost bătut de colegi

Un elev de clasa a VIII-a care învaţă la Liceul Teoretic din Recaş, judeţul Timiş,

Incident în Ploieşti. Mai multe persoane, evacuate după ce un autoturism a avariat o conductă de gaze

Incident în Ploieşti. Mai multe persoane, evacuate după ce un autoturism a avariat o conductă de gaze

Mai multe persoane au fost evacuate dintr-un supermarket din Ploieşti după ce un autoturism a

Consiliul Concurenţei suspectează că firmele de asigurări au schimbat ilegal informaţii

Consiliul Concurenţei suspectează că firmele de asigurări au schimbat ilegal informaţii

Consiliul Concurenței (CC) suspectează că firmele de asigurări din România au schimbat ilegal informații prin