Muntenia News | Homepage

ROMANIA FURATA. Uzinele Vulcan S.A. la un pas de faliment. Terenurile fabricii au fost vanate de oameni de afaceri

👤Scris de Maria Radu 🕔18.Mar 2014 Citit de 1.146 ori Sursa: STIRI

In perioada interbelica era cel mai mare producator de cazane cu abur din Romania. In anii 50 statea umar la umar cu marii fabricanti de pompe petroliere din lume. A produs primul autobuz integral romanesc, dar si echipamente pentru centrale nucleare. Lunga istorie si experienta s-au dovedit insa inutile in salbatica perioada postdecembrista. Marea uzina bucuresteana Vulcan se zbate intre viata si moarte.

In ciuda sacrificiilor facute, care s-au tradus in mii de oameni concediati si hectare de teren vandute pentru un pumn de bani, uzina Vulcan se afla acum la un pas de faliment.

10.000 de angajati in 1989

Uzina Vulcan isi are inceputurile intr-un mic atelier deschis de austrieci in Bucuresti, in 1904. Autoritatile de la acea vreme voiau o Romanie industrializata, asa ca statul a investit bani in ceea ce avea sa devina un mamut industrial. Inca din primii ani, noua fabrica exporta instalatii pentru rafinarii, locomotive cu abur si vagoane in Serbia, Bulgaria si Turcia. Emblematica pentru industria interbelica, Uzina Vulcan, bombardata in raidurile din 1944, este refacuta rapid dupa razboi.

,,In 1956, evident, ea a fost nationalizata, din 1956 a inceput productia de unitati de pompare. Pe campurile patriei vedem acele unitati de pompare albastre in exploatare la Petrom. Foarte multe dintre ele au fost puse in functiune prin anii 60-70 si sunt si astazi in picioare”, spune Remus Borza, lichidator judiciar.

Pe langa unitatile de pompare cu care Vulcan a dominat piata interna pana anul trecut, statul comunist decide ca uzina este singura capabila sa fabrice primul autobuz integral romanesc. Construit din profile de tabla si otel, montate pe sasiu de camion, si denumit dupa revolutionarul chinez, Mao Tze Dun, acesta are o capacitate de 60 de locuri. Productia se opreste insa la autobuzul cu numarul o suta, cand Gheorghe Gheorghiu Dej decide sa fabrice vehiculele in alta parte, iar uzina Vulcan sa ramana specializata pe subansamble industriale. In anii '60, pe langa platforma din Dealul Spirii, unde se aflau principalele sectii de productie, Vulcan primeste un teren de 200.000 de metri patrati in Berceni, la marginea Bucurestiului, unde sunt construite alte hale. Revolutia gaseste uzina in plina inflorire – avea 10.000 de angajati care fabricau 43.000 de tone de echipamente complexe pe an.

Revolutia si trecerea la economia de piata nu inseamna pentru Vulcan o noua sansa. Uzina devine societate pe actiuni, iar managerii care se perinda la carma ei nu reusesc sa gaseasca solutii viabile pentru imensa piata de desfacere reprezentata de URSS.

,,Societatea a fost foarte mult decapitalizata de inflatie, de scaderea dramatica a vanzarilor si de scaderea productivitatii muncii. In 1990 era in derulare un contract pentru Uniunea Sovietica atunci, contract care a fost reziliat si, ca urmare, aproape intreaga productie de unitati de pompare a cazut si vanzarile au cazut”, explica Daniel Surdeanu, fost director al uzinei.

,,Dupa 90 nu am dezvoltat aceasta clasa vitala pentru industria si economia romaneasca, a managerilor. Avem foarte multi directori. E o diferenta fundamentala intre a fi director si a fi manager. Un director asteapta sarcini, un manager imparte sarcini”, crede Remus Borza.

De la inginer metalurg la paznic

In 1992, dificultatile financiare fac primele victime. Sute de oameni sunt disponibilizati. Gabriel Constantinescu a lucrat timp de 12 ani ca inginer metalurg la Vulcan. A construit piese pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda. In 1994 a plecat dupa ce productia pentru centrala a fost oprita.

,,Eu am lucrat ca inginer metalurg la proiectare. Se formase un serviciu inainte de anii 89 pentru Centrala de la Cernavoda, piese, componente fitingaraie si toate astea. Nu s-au mai alocat fonduri pentru unitatea 2, unitatea 1 era deja terminata. Ramasesem cumva fara obiectul muncii. Veneai la serviciu, dar veneai ca sa ai de unde sa pleci”, povesteste Gabriel Constantinescu, fost inginer metalurg la Vulcan.

Cu banii castigati la Vulcan, si-a deschis o tipografie, dar criza l-a falimentat. Acum singurul loc de munca gasit este acela de paznic.

Disponibilizarile de la inceputul anilor 90 nu au efectele asteptate, asa ca patru ani mai tarziu, sefii de la Vulcan incep sa vanda terenurile din Dealul Spirii. Pentru 42.000 de metri patrati se incheie promisiuni de vanzare cu sase firme dintre care cea mai importanta este Titan Mar – detinuta de familia lui Adriean Videanu, deputat la acea vreme. Societatile Chemtraders, Calor srl, Corlina Comimpex, Shopping Center si Elma Pati cumpara si ele bucati din pamantul uzinei. Pretul mediu de vanzare este de 15 euro/mp. In urma tranzactiilor imobiliare, in conturile societatii intra aproximativ 600.000 de euro. Insa doar dupa cativa ani.

Terenul cumparat de Adriean Videanu

Intre timp, Guvernul continua disponibilizarile. De data aceasta este vorba despre o masura drastica – jumatate dintre angajati sunt concediati in baza unei ordonante de urgenta semnata de premierul Victor Ciorbea. In 1997, Executivul, la carma caruia se afla acelasi prim-ministru, decide sa tranzactioneze la bursa actiunile detinute la uzina Vulcan. Guvernantii sperau sa obtina astfel recunoasterea pe piata si implicit contracte pentru mamutul industrial.

Dar strategia Guvernului Ciorbea nu da roade si in urmatorii trei ani si jumatate din uzina dispare. Este vorba despre toate constructiile din Dealul Spirii. Turnatoria, remiza de vagoane, atelierul de tamplarie si intretinere auto, depozitele si cladirea de birouri – sunt rase de pe fata pamantului.

,,Erau trei cuptoare, doua cuptoare la otel, unu mai mic, unul mai mare si cuptorul de elaborare fonta. Faceau fonta cenusie. Vad ca se darama sa se construiasca nu stiu ce in loc. E bine ca se pune ceva in loc atata tot. Dar e una sa se puna magazin in locul unei fabrici. E una sa dai bani si e alta sa te duci intr-un loc sa stii ca iei bani”, spune Gabriel Constantinescu.

Planul urbanistic al zonei este aprobat de Consiliul Municipiului Bucuresti in ultima luna din mandatul celui care cumparase terenul si care intre timp devenise primar al Capitalei, fostul deputat Adriean Videanu. Digi24 a incercat fara succes in nenumarate randuri sa obtina un punct de vedere de la fostul primar general.

Uzina Vulcan, sau mai bine spus ceea ce a mai ramas din ea, isi continua activitatea pe platforma din Berceni. In 2000, ea intra insa pe lista neagra a Bancii Mondiale care contine 50 de societati comerciale cu probleme pe care Guvernul Isarescu trebuie sa le privatizeze. Trei ani mai tarziu, statul vinde 83,15 la suta din actiuni firmei Tender SA din Timisoara.

,,Totul se vindea, oferta era mare, statul vindea mult, cererea era mica, strainilor le era frica sa vina pentru ca le era frica sa nu ne intoarcem la comunism. Si din aceasta cauza, pentru ca s-a putut cumpara ieftin. Era pacat sa nu cumpar”, puncteaza Ovidiu Tender.

Uzina ii aduce noului patron doua milioane de dolari in conturi, 1.800 de angajati, dar si datorii de sase milioane de euro. Prin contractul de privatizare, Ovidiu Tender se obliga sa cumpere materie prima de doua milioane de euro, sa investeasca cinci milioane in retehnologizare si alte 500.000 in programe pentru reducerea poluarii. Si, nu in ultimul rand, trebuie sa scape uzina de datorii. In urmatorii cinci ani, societatea Vulcan functioneaza in virtutea inertiei. Produce statii de pompare pentru Petrom, fiind sigurul furnizor de pe piata interna. Chiar si asa, altii 700 de oameni sunt disponibilizati.

Insolventa

Criza din 2008 da lovitura de gratie uzinei bucurestene. Contractele dispar rand pe rand, in timp ce disponibilitatile financiare se epuizeaza. Ovidiu Tender cauta salvarea in strainatate.

Managerii straini se angajeaza sa aduca noi contracte si sa scape uzina de datoriile acumulate. Dupa patru ani rezultatele se lasa insa asteptate.

,,M-au dezinformat. Veneau cu rapoartele si cu promisiunile de viitor in care am crezut. Au luat credite, credite pe care le-au luat pe baza unor programe, a unor studii de fezabilitate, a unor analize. Analize care au fost confirmate de catre banci din moment ce li s-au dat”, sustine Ovidiu Tender.

In cei sase ani de criza, datoriile uzinei cresc exponential. Daca in 2008, societatea avea creante totale care se ridicau la 85 de milioane de lei, in 2013 acestea ajung la 193 de milioane. Muncitorii nu isi mai primesc salariile, iar protestele se tin lant.

Pentru a onora contractele in derulare, Ovidiu Tender aduce bani pentru materie prima de la alte firme pe care le are in proprietate.

In incapacitate de plata si cu conturile blocate, in mai 2013, uzina Vulcan isi cere insolventa.

Societatea este suspendata de la tranzactionarea pe bursa si un administrator judiciar este chemat sa rezolve problemele pe care nu le solutionasera toti cei care se perindasera la conducerea uzinei in ultimii 23 de ani. 63 de societati se inscriu pe lista creditorilor. Cele mai mari sume le au de recuperat Banca Comerciala Romana, Ovidiu Tender prin firmele sale si statul.

,,Prima masura luata la Vulcan, inca din 21 iunie, a doua zi de la descalecatul lui Voda aici la Vulcan a fost decapitarea conducerii. Toti directorii de la Vulcan au fost demisi. Am adus o garnitura de directori din Vulcan, din productie. Oameni care au inceput la Vulcan activitatea profesionala inca in urma cu 30-40 de ani”, spune Remus Borza, administrator judiciar.

Au ramas 700 de angajati

Ca sa reziste conditiilor dure impuse de economia de piata, Vulcan incearca sa-si convinga fostii beneficiari sa incheie noi contracte.

Dupa 110 de ani de existenta, uzina Vulcan este pe marginea prapastiei. Din cei 10.000 de oameni care lucrau in trei schimburi, in 1989, acum au mai ramas doar 700, care petrec sase ore pe zi la serviciu. Putinii angajati ramasi lucreaza in doar trei sectii din cele 11 care functionau odinioara.

Mai bine de 50 de ani a fost singurul constructor de pompe petroliere din Romania. Acum, si cel mai sigur contract al societatii se clatina. In iunie anul trecut, cu sprijinul statului roman, care s-a tradus in 27 de milioane de euro, principalul competitor, compania americana Lufkin Industries, si-a deschis cea mai mare sucursala, in Romania.

Acum, americanii produc pompe petroliere la Ploiesti. Asta in timp ce batrana uzina Vulcan, nemodernizata din anii 80, cu datorii de doua ori mai mari decat capitalul social si cu creditorii la usa, incearca sa convinga justitia ca nu falimentul este destinul ei. Ultimul termen – mai 2014, la distanta de o suta de ani de cand un mic atelier de pe Dealul Spirii incepea o calatorie gandita pentru succes.

Cititi si:

Articole Similare

Reacţia MAE după atentatul terorist de la Manchester

Reacţia MAE după atentatul terorist de la Manchester

Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale din

Contribuabilii braşoveni mai au la dispoziţie doar câteva zile pentru depunerea declaraţiilor 200 şi 201

Contribuabilii braşoveni mai au la dispoziţie doar câteva zile pentru depunerea declaraţiilor 200 şi 201

Contribuabilii brașoveni mai au la dispoziție doar câteva zile pentru depunerea declarațiilor 200 și 201.

Filme porno şi orgii sexuale într-o instituţie publică din Timişoara

Filme porno şi orgii sexuale într-o instituţie publică din Timişoara

Scene incredibile, într-o instituție din Timișoara, transformată, în plină zi, în platou de filmare pentru

Gelu Voican Voiculescu, audiat la Parchet în dosarul Mineriadei din 1990

Gelu Voican Voiculescu, audiat la Parchet în dosarul Mineriadei din 1990

Fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu a fost audiat luni dimineață în dosarul Mineriada. Acesta a

Alunecarea de teren la Alunu, judeţul Vâlcea: patru familii evacuate. Se construieşte un pinten de blocaj

Alunecarea de teren la Alunu, judeţul Vâlcea: patru familii evacuate. Se construieşte un pinten de blocaj

Patru familii din localitatea Alunu au fost evacuate până acum din cauza alunecării de teren,