Muntenia News | Homepage

ROMANIA FURATA. Uzina Aro, cu un patrimoniu de 1,4 milioane de dolari, vanduta la pret de apartament: 150.000 de euro

👤Scris de David Dumitrescu 🕔26.Mar 2014 Citit de 981 ori Sursa: STIRI

In anii '70, Aro era al patrulea vehicul de teren din lume ca performanta. Dintr-un brand de succes 100% romanesc si o mandrie nationala, dupa ce a fost jefuita, capusata si privatizata la kilogram, fosta platforma Aro a ajuns astazi afacere imobiliara. Campania Digi24 ,,Romania furata” va arata cine s-a imbogatit din falimentul celei mai bune masini romanesti din toate timpurile.

,,Bai, baieti, noi toti daca ne strangem, putem salva uzina asta. E o clinica americana care ne cumpara sperma cu 50 de dolari bucata”, asta spune personajul lui Andi Vasluianu in filmul Despre oameni si melci, regizat de Tudor Giurgiu.

,,Astea sunt solutiile cu care am venit noi, sindicatele”, spune Ioan Cotescu, fost lider de sindicat Aro.

,,Nu mai era nimic de salvat. Cred ca mafia era atat de mare si atat de insetata de a vinde tot si a face rost de bani, si cand spun mafie vorbim de fosta Securitate. In primul rand vorbim de oameni cocotati in puterea politica de dupa 90, de la ei a pornit totul”, afirma regizorul Tudor Giurgiu.

,,Atunci, cei sus-pusi au spus ca noi, sindicatele, am cerut, eu, Cotescu, am cerut muncitorilor sa dea sperma. Si umblau cu galetile prin sectii”, mai spune Ioan Cotescu.

Ioan Cotescu era, in 1996, liderul sindicatului de la Aro. Ideea lui nu a salvat uzina de la faliment, dar a intrat in istorie. Din fosta fabrica, intitulata, neinspirat, Automobile Romane, au mai ramas cateva colectii de autoturisme si o mana de hale abandonate. Dar si un film de exceptie. Sub dealul Muscelului, pe locul unde se afla uzina nimic nu mai aminteste, insa, de cele 500.000 de masini construite piesa cu piesa aici.

Povestea uzinei incepe la putina vreme dupa retragerea sovieticilor din tara. Nici macar cei care au gandit constructia colosului industrial nu si-au imaginat faima ce avea sa o cunoasca brandul Aro.

,,Aro a fost una dintre cele mai bune masini de teren din lume”, spune Martisor Ciobanu, fost director Aro intre 1992-1994.

Aro a castigat raliul Paris-Dakar si a fost exportat in peste 100 de tari. Era atat de bun, iar cererea era atat de mare la export, incat uneori autoturismele se vindeau fara roata de rezerva.

,,Imi lua si neterminata masina din uzina”, isi aminteste Ciobanu.

Cate 2.000 de masini mergeau in fiecare an in Polonia, in Germania Democrata si in Cehoslovacia, iar 50.000 de mii de jeep-uri romanesti au ajuns in China din 1975 pana la Revolutie.

Cea mai mare victorie a masinii de teren romanesti a fost intrarea pe piata americana.

,,Daca ati fi vazut Aro 24 circuland pe soselele din SUA, unde toata lumea, cand se oprea, venea sa intrebe de unde provine aceasta masina, ati fi avut o mare satisfactie”, mai spune Martisor Ciobanu.

Masina Aro era ravnita pentru ca putea urca pe orice teren accidentat. Ajungea in varf de deal si trecea peste orice duna de nisip. Unde mai pui ca pentru americani era si ieftina.

,,La vanatoare se folosea, ca urca cele mai inalte, de asta ii zicea la masina Zimbrul Carpatilor, ca urca foarte mult pe terenurile inalte”, spune si Aurel Butoi, fost muncitor Aro.

In tara, Aro era masina celor alesi. Pana in 1981, singurul beneficiar a fost Armata. Mai apoi au putut sa se plimbe cu Aro si cei care aveau norocul sa primeasca aprobarea Ministerului Economiei sau direct a lui Nicolae Ceausescu.

Revolutia a prins Uzina cu aparatura invechita, nemodernizata de zece ani. Chiar si asa, cererea pentru masinile produse aici era mare, Fabrica nu ducea lipsa de contracte pentru export. Totusi, conducerea de atunci s-a orientat catre piata interna. O decizie explicata de faptul ca romanii, dornici sa se plimbe cu Aro si care stateau zi si noapte la poarta uzinei, dadeau spaga o mica avere ca sa plece acasa cu masina mult-ravnita.

,,O masina costa 140.000 de lei si pe ea se dadea 400.000 de lei. Ciobanii din Transilvania veneau aici sa cumpere Aro cu sacii, cu desagii de bani”, isi aminteste Ioan Cotescu, fost lider de sindicat Aro.

Asadar, spre deosebire de majoritatea uzinelor romanesti pentru care iesirea din comunism a insemnat disparitia comenzilor, la Aro lucrurile stateau cu totul altfel. Cererea de masini, era, in 1990, mai mare decat capacitatea de productie a fabricii.

Dar a avut ghinionul sa apara in existenta ei Bancorex, care a acordat unei firme de peste Prut un credit de 20 de milioane de dolari pentru a cumpara 3.200 de masini Aro, adica jumatate din productia pe un an de zile.

Valeologia, firma cu sediul in Chisinau, despre care s-a spus ca ar fi fost o acoperire a mafiei rusesti, a tras insa o dubla teapa – n-a mai platit nici creditul la Bancorex, nici masinile Aro, pe care le-a vandut, mai departe, in tarile ex-sovietice.

Martisor Ciobanu, care a fost numit la conducerea fabricii imediat dupa tunul dat de Valeologia, a fost martorul evenimentelor.

,,Au plecat atunci garnituri de tren cu masinile respective si containerele cu piese de schimb”, spune el.

Dan Pascariu, presedintele Bancorex din acea vreme, spune ca nu avea informatii despre compania moldoveneasca si nici despre patronul ei, Vitalie Usturoi, care ar fi fost agent KGB.

,,Asta nu stiu. (Sunt povesti?) Nu stiu, nici nu va pot confirma, nici nu va pot infirma”, declara Dan Pascariu, fost presedinte Bancorex intre 1992-1994.

Si totusi, Vitalie Usturoi reuseste nu doar sa deschida usile Bancorex, ci chiar sa primeasca un credit de la banca. Ulterior, procurorii constata ca banii au fost imprumutati ilegal, motiv pentru deschid un dosar penal in acest caz. Cercetati sunt Dan Pascariu si Razvan Temesan, pentru care, in cele din urma, dosarul se incheie cu neinceperea urmaririi penale. In schimb, pentru Aro, Valeologia reprezinta lovitura destabilizatoare.

,,Nu se mai putea sustine financiar. A disparut foarte mult din banii societatii, au disparut sume impresionante”, afirma Martisor Ciobanu.

In ciuda comenzilor, fabrica acumuleaza datorii. Inexplicabil, statul impune un pret de vanzare mult sub cel de productie, iar diferenta este acoperita cu fonduri de la buget. Pana in 1996, cand Aro intra in colaps. Cu datorii de 30 de milioane de dolari si zguduita de tunul Valeologia, fabrica mai primeste o lovitura: Guvernul inchide conducta cu bani, nu mai plateste pierderile si lasa uzina sa se descurce singura. Solutia gasita de conducere este sa concendieze 1.000 de angajati.

,,Totul era facut sa ne distruga. Ca in pofida loviturilor extraordinar de dure pe care le-am primit in anii 90, am indraznit sa mai existam”, sustine Ciobanu.

Jaful continua la Aro si dupa instalarea Guvernului Ciorbea, sub o forma mai subtila. De data aceasta se fura prin firme-capusa protejate chiar de directorii fabricii. Reteta este simpla: inglodata in datorii, uzina nu mai primeste credite de la nici o banca. Dar, in numele ei se imprumuta firmele capusa care primesc in schimbul banilor masini la pret de nimic, pe care mai apoi le vand de trei patru ori mai scump.

,,Se fura ingrozitor. Ei, directorii nostri, faceau contracte cu acei dealeri si din strainatate si din tara, fara garantii bancare, iar in momentul cand ala falimenta, noi pierdeam totul”, declara Ioan Cotescu.

In timp ce Aro acumuleaza datorii de zeci de milioane de dolari, firmele intermediare se imbogatesc. Printre cei care profita este chiar directorul uzinei de la acea vreme, Iustin Preoteasa, a carui sotie deschide hotelul Muscelul. Fostul director a refuzat un interviu filmat, dar a recunoscut ca sotia sa a lucrat cu Aro chiar pe vremea cand el conducea uzina.

,,Faptul ca astazi poti sa furi astfel de bani din Aro si sa-ti faci hoteluri, sa faci tot felul de chestii, lucrurile astea se fac la geamantan. Deci cu banii jos, pentru ca sunt bani negri”, sustine Ionel Blanculescu.

Patronul unei alte firme preferate de directorii de la Aro povesteste astazi, dupa mai bine de zece ani, cum s-a imbogatit din afacerile cu uzina. Cu ajutorul pieselor de schimb luate ieftin de la Aro, omul isi deschide mai tarziu o pensiune cu patru vile.

O alta firma despre care se spune ca ar fi capusat Aro timp de 14 ani este IATSA Campulung, care apartinea la vremea aceea ,,baronului rosu” Constantin Nicolescu, fostul presedinte al Consiliului Judetean Arges. Condamnat astazi in prima instanta la patru ani de puscarie pentru contractarea banilor europeni cu acte false, Nicolescu este botezat in Arges ,,Vecinul”. Dupa retrocedari, el ar fi ajuns sa detina atat de multe proprietati, incat ar fi vecin cu tot judetul.

,,N-a existat afacere in Muscel si in judetul Arges ca el sa nu-si bage botul. Munti, paduri, nici nu va imaginati. Sunt imprastiate la rude”, afirma Ioan Cotescu.

Ani la rand, IATSA este unul dintre partenerii privilegiati ai uzinei Aro, iar Constantin Nicolescu, patronul ei, protejatul lui Adrian Nastase si al lui Nicolae Vacaroiu. Prin IATSA curg comenzile guvernamentale la pret umflat: masini pentru Parlament, pentru Ministerul de Interne sau pentru Romsilva. Nici Constantin Nicolescu, nici fostii directori ai fabricii, apropiati ai baronului de Arges, nu au dorit sa apara in fata camerei de filmat.

,,Nu stiu dedesubturile lor, ei au fost acolo o cloaca”, spune un fost director.

,,Eu am fost avertizat sa fiu atent cum merg pe strada”, spune un altul.

Jaful cu acte in regula si firmele-capusa arunca Aro intr-o situatie imposibila. In anul 2002, uzina nu mai are bani nici de salarii, dupa ce toate Guvernele incercasera, pe rand, sa gaseasca solutii. Guvernul Nastase scoate uzina la privatizare, dar nimeni nu o vrea.

In paralel, liderul de sindicat Ioan Cotescu vine cu ideea donarii de sperma, ca sa-i ironizeze pe directorii Aro, incapabili sa salveze uzina. Ca si personajele din filmul lui Tudor Giurgiu, Despre oameni si melci…

In film, Uzina Aro aflata in faliment va fi transormata in fabrica de melci.

,,Daca e sa gasesc o metafora e ca ajungem sa ne taram. A spalat cu noi pe jos puterea”, este replica actorului Andi Vasluianu.

In viata reala, salvarea nu ar fi trebuit sa vina de la crescatorii de melci ci de la o firma de apartament din Miami. Dupa cateva tentative de privatizare esuate, in peisaj apare John Perez, un dealer american de origine cubaneza, dornic sa cumpere uzina. Potentialul investitor ar fi fost protejat de insusi presedintele Romaniei de atunci, Ion Iliescu. Liderul de sindicat sustine ca l-ar fi avertizat pe presedinte.

,,Atunci, domnul Iliescu m-a apostrofat si mi-a spus: bai, lidere, habar n-ai, este un investitor bun, stiu eu ca-n America Latina, in Brazilia, are niste parteneri cu care facem treaba. A zis: ai sa traiesti si ai sa vezi. Am trait si am vazut: iata!”, spune Cotescu.

Data de 26 septembrie 2003 reprezinta sfarsitul pentru uzina Aro. Statul roman o vinde pentru pretul infim de 150.000 de dolari firmei Cross Lander, al carei patron este John Perez. Mareata uzina, mandria Romaniei comuniste, face pentru autoritatile Romaniei capitaliste cat un apartament mai rasarit in Bucuresti.

,,Vorbim despre o privatizare nereusita”, admite Mircea Ursache, fost presedinte AVAS.

In schimb, americanul se obliga sa investeasca 15 milioane de dolari, sa plateasca datorii si credite de 11 milioane de dolari si sa lanseze in America o noua masina Aro.

,,La momentul acela se punea problema: ce facem cu firma asta? Ori merge-n faliment, ori o vindem pe 150.000 de dolari acestor oameni”, declara Razvan Orasanu, fost presedinte AVAS.

,,Nu exista bonitate, nu existau confirmari de la Exim Bank sau de la cei care au fost pusi sa verifice de bonitate, dar s-a trecut peste tot”, spune Ionel Blanculescu, fost presedinte la Autoritatea Nationala de Control.

Prin semnatura lui Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS de atunci, Romania primeste un dublu tun: vanzarea pe nimic a unui colos industrial cu un patrimoniu de 1,4 milioane de dolari si stergerea datoriei ramase de 40 de milioane de dolari, totul pentru ca John Perez sa primeasca o uzina curata. Insa primul lucru pe care-l face noul investitor este sa castige 2,7 milioane de dolari din vanzarea Fabricii de Scule si Matrite, inima uzinei, desi ii era interzis sa instraineze active din fluxul de productie.

,,A fost vanduta ilegal”, spune Blanculescu.

John Perez nu se opreste aici. Motivand ca trebuie sa mai faca rost de bani pentru salariile muncitorilor, vinde la fier vechi utilaje extrem de importante, prese, cuptoare si hale intregi. Incaseaza 530.000 de dolari, bani care, spun sindicalistii, ar fi ajuns exclusiv in buzunarul americanului.

Razvan Orasanu, fost presedinte AVAS, a descoperit ca nici contractul de privatizare al Aro nu a fost in regula, fiind imposibil de reziliat.

,,Era scris foarte prost, cu putine clauze de care te puteai lega de partea statului si foarte favorabil pentru Cross Lander”, spune fostul presedinte AVAS.

La initiativa sindicatelor si in urma numeroaselor controale la Aro, statul da in judecata firma Cross Lander, reziliaza contractul si reintra in posesia fabricii.

In 2005 este fabricat ultimul autovehicul Aro, sunt concediati ultimii 1.500 de angajati, iar uzina intra in faliment. Pentru miile de tone de fier vechi de utilaje intinse pe 50 de hectare, platforma Aro devine tinta samsarilor imobiliari.

Aro este astazi business imobiliar. Ea a fost vanduta companiei imobiliare Landmark Management, patronata de Nicolae Ratiu, fiul fostului lider taranist, Ion Ratiu. Dupa ce a vandut la fier vechi si ultimele utilaje ramase, compania a inchiriat spatiul mai multor firme.

Ca in cazul tuturor marilor privatizari facute de autoritatile Romaniei capitaliste, nici pentru moartea fabricii Aro nu exista vinovati. Investitorul John Perez a scapat de dosarul penal care i-a fost deschis si traieste linistit undeva in America.

Ovidiu Musetescu, seful de la Privatizare, considerat principalul responsabil pentru falimentul Aro, a murit. Prim-ministrul Adrian Nastase sub care s-a facut privatizarea este la puscarie in alte dosare, iar Ion Iliescu, sustinatorul lui John Perez, spune ca Aro n-a fost in stare sa se adapteze la conditiile noii economii de piata.

,,Inainte, ele erau sustinute artificial de stat. Ei, in momentul in care s-a deschis economia romaneasca pe piata internationala, au rezistat cei care au putut sa faca eforturi sa-si asigure competitivitatea”, spune Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei.

Haituit, vandut pe nimic, devalizat si furat, neinteles de politicieni si neadaptat la economia de piata, Aro va ramane, indiferent cat timp va trece doar o poveste despre idei inutile si politicieni hrapareti. O poveste despre oameni si melci.

,,La noi, sus-pusii, cei care ne conduc, n-or sa-si puna nici un fel de problema. Ei or sa rada si ei odata cu publicul, daca vad filmul asta. Dar nu stiu daca o sa-i doara si o sa-i atinga real si o sa zica: bai, dar noi am cam distrus tara asta. Razi, dar nu-i in regula”, concluzioneaza actorul Andi Vasluianu.

Cititi si:

Articole Similare

Percheziţii DNA la Poliţia de Frontieră Arad şi mai multe vămi. Mai mulţi poliţişti de frontieră au fost ridicaţi şi duşi la audieri

Percheziţii DNA la Poliţia de Frontieră Arad şi mai multe vămi. Mai mulţi poliţişti de frontieră au fost ridicaţi şi duşi la audieri

Procurorii DNA din Timişoara au descins, miercuri dimineaţă, la Poliţia de Frontieră Arad, precum şi

Un elev de 16 ani a făcut o descoperire uluitoare. Ce a văzut adolescentul când s-a uitat prin telescop

Un elev de 16 ani a făcut o descoperire uluitoare. Ce a văzut adolescentul când s-a uitat prin telescop

Un adolescent de 16 ani din comuna Schela, pasionat de astronomie, a descoperit o stea

Guvernul a adoptat măsuri pentru continuitatea transportului rutier de persoane, între Bucureşti şi Ilfov

Guvernul a adoptat măsuri pentru continuitatea transportului rutier de persoane, între Bucureşti şi Ilfov

Guvernul a luat măsuri pentru desfășurarea, fără întreruperi, a transportului rutier de persoane prin servicii

Dorin Cocoş, audiat în "Gala Bute": I-am dat 10.000 de euro Anei Topoliceanu pentru o excursie în Grecia

Dorin Cocoş, audiat în "Gala Bute": I-am dat 10.000 de euro Anei Topoliceanu pentru o excursie în Grecia

Omul de afaceri Dorin Cocoș a fost audiat miercuri, în calitate de martor, la Înalta

Piaţa imobiliară din Estul Europei este la niveluri record. România, departe de a-şi atinge potenţialul

Piaţa imobiliară din Estul Europei este la niveluri record. România, departe de a-şi atinge potenţialul

Investiţiile imobiliare în Europa Centrală şi de Est în 2016 au depăşit 12,5 miliarde de