Muntenia News | Homepage

DIN|INTERIOR. Cine castiga din comorile Romaniei?

👤Scris de Maria Radu 🕔24.Mar 2014 Citit de 722 ori Sursa: STIRI

Unii ii numesc cautatori de comori. Ei isi spun arheologi amatori. Politia ii catalogheaza drept infractori. De fapt, au un statut incert. Soferi, constructori, angajati la benzinarie, ingineri silvici sau studenti, cautatorii de comori scormonesc pamantul in cautarea unor tezaure stravechi. Iar ceea ce aduc la suprafata schimba istoria, asa cum am invatat-o la scoala.

,,Intr-o cariera de aproape 40 de ani nu m-am intalnit cu un tezaur de marimea celui descoperit la Golesti, de Iulian Enache. Este unul dintre marile tezaure ale Romaniei, cel mai mare, de altfel”, spune Ernest Oberlander Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie.

,,Imaginati-va daca aceste piese nu ar fi ajuns intr-un muzeu! Ar fi fost pierdute pentru Romania”, a adaugat directorul institutiei.

In vreme ce detectoristii de metale au descoperit numai anul trecut aproape 20 de tezaure remarcabile, sapaturile arheologice au stagnat. In aceste conditii, directorii muzeelor se vad obligati sa faca parteneriate cu arheologii amatori.

In februarie, anul acesta, Eugen S. Teodor a inaintat Ministerului Culturii o petitie in care semnala conflictul dintre detectoristii de metale care ajung sa distruga siturile arheologice si oamenii de stiinta. Pe de alta parte insa admite: ,,de vreo 3, 4 ani nu am mai cerut aprobare de sapaturi din motive personale despre care as prefera sa nu vorbesc. Dar trebuie sa spun ca un arheolog poate sa faca munca si la birou sau in cercetari de suprafata.”

Florin Ridiche este directorul Muzeului Olteniei si a primit la inceputul anului trecut cel mai valoros tezaur cu care se mandreste acum institutia pe care o conduce: monede otomane din vremea lui Mihai Viteazul. Conform legii si evaluarilor facute de specialisti, muzeul trebuie sa recompenseze gasitorul cu o suma de aproape 17,000 de euro.

,,O asemenea descoperire creeaza o presiune financiara asupra muzeelor. Va dati seama, facem tot posibilul ca aceste valori de patrimoniu sa ajunga in muzeul nostru,” spune el.

Presat de gandul ca monedele ar fi putut ajunge in alt muzeu din tara, Florin Ridiche a apelat la sprijinul financiar al Consiliului Judetean.

Aurul dacilor a fost descoperit de catre ,,detectoristi”

Legea patrimoniului, adoptata in 2000, a fost creata pentru a stopa jaful din Muntii Orastiei si exportul aurului dacic. In acest fel, actul normativ califica drept infractiune accesul cu detector de metale in siturile arheologice. Evenimentele de la inceputul anilor 90 arata insa ca detectoristii sunt cei care au descoperit, cu aparate introduse illegal in tara, aurul dacilor. Exact in locurile unde arheologii sapau de 30 de ani.

,,Aici este un motiv de reflectie pentru ca, la urma urmelor, la situl de la Sarmizegetusa Regia nu se gasise nimic,” atrage atentia Viorel Petac, seful Cabinetului Numismatic al Academiei Romane.

Autoritatile locale si interventia colegilor lor din Germania, Franta, SUA au restituit Romaniei parte din aurul dacilor vandut illegal strainilor interesati.

Legea patrimoniului a reusit sa impuna cateva norme. Specialistii sunt insa de parere ca aceste norme nu mai reflecta o Romanie actuala.

In privinta detectoristilor, legea interzice accesul cu detector in siturile arheologice, acelea care sunt semnalate in Repertoriul Arheologic National. In plus, legea prevede o recompensa pentru cel ce gaseste intamplator o comoara.

In limitele acestei legi, detectoristii de metale au adus in muzeele din Romania, numai anul trecut, aproape 20 de tezaure remarcabile.

Iulian Enache a descoperit 50 de kg de monede intr-un sat din Valcea, Dumitru Banta a gasit cel mai mare tezaur de moneda otomana din vremea lui Mihai Viteazul, Tudor Ponoran a descoperit la Zlatna cel mai mare tezaur de arme dacice de la noi. Marius Irimia a gasit pe dealurile Neamtului cel mai bogat tezaur de moneda romana iar Angyal Gellert, un elev din Satu Mare, a gasit in gradina bunicului ramasitele unui atelier de turnatorie vechi de peste 6.000 de ani.

Dincolo de detaliile stiintifice, cifrele nu mint: munca detectoristilor a produs mai multe roade decat cea a arheologilor.

Legea, singura in masura sa faca ordine intr-o piata care si-a creat deja propriile reguli, se lasa inca asteptata. Timp in care patrimoniul Romanei risca sa dispara bucata cu bucata.

Cititi si:

Articole Similare

Cutremur de 3,4 în judeţul Buzău

Cutremur de 3,4 în judeţul Buzău

Un cutremur cu magnitudinea 3,4 s-a produs, miercuri dimineaţă, în judeţul Băzău. Cu câteva ore

Olga Tudorache a murit la vârsta de 88 de ani

Olga Tudorache a murit la vârsta de 88 de ani

Actriţa Olga Tudorache, în vârstă de 88 de ani, a murit. Anunţul a fost făcut

Excluderea posibilităţii atacării cu recurs în casaţie a soluţiilor pronunţate ca urmare a recunoaşterii învinuirii – neconstituţională

Excluderea posibilităţii atacării cu recurs în casaţie a soluţiilor pronunţate ca urmare a recunoaşterii învinuirii – neconstituţională

Excluderea posibilității atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate ca urmare a aplicării procedurii

Procurorul Emilian Eva, condamnat la 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare

Procurorul Emilian Eva, condamnat la 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare

Procurorul Emilian Eva a fost condamnat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție la

Prevederea conform căreia poliţistul poate fi asistat de un coleg şi nu de un avocat în comisia de disciplină – neconstituţională

Prevederea conform căreia poliţistul poate fi asistat de un coleg şi nu de un avocat în comisia de disciplină – neconstituţională

Prevederea conform căreia polițistul poate fi asistat de un coleg și nu de un avocat