Muntenia News | Homepage

Cum i-au dat lideri europeni apa la moara lui Putin prin promovarea unor contracte energetice directe cu gigantii Gazprom si Rosneft

👤Scris de Ioana Popescu 🕔22.Mar 2014 Citit de 394 ori Sursa: STIRI

Liderii Uniunii Europene incearca acum sa gaseasca solutii si sanctiuni impotriva Rusiei dupa anexarea Crimeei, insa tot statele vestice au fost acelea care au pus bazele dependentei directe in fata Rusiei, prin promovarea unor contracte banoase directe cu gigantii energetici ai Rusiei, ceea ce limiteaza acum posibilitatea impunerii unor represalii economice impotriva ,,Marelui Urs”.

In perioada 1997-1999, Rusia a fost la pamant, ca urmare a scaderii puternice a cotatiei internationale a barilului de titei, cauzata de criza ,,tigrilor asiatici”. Dar, odata cu venirea la putere a lui Vladimir Putin in anul 2000 si cu intremarea economiei, ca urmare a cresterii cererii pentru resursele sale datorita dezvoltarii puternice din China si India, ambitiile Rusiei au crescut. Si la fel si puterea sa de negociere.

Pe masura ce dezvoltarea economica devenea tot mai puternica si pretul materiilor prime a inceput sa creasca. Daca in perioada 1997-1999 barilul de titei se afla undeva la 20 de dolari pe unitate, deja in 2004 pretul se dubla. Acesta a fost momentul in care Putin a intors roata, in momentul in care Putin a observat avantajul de a controla distributia resurselor.

Gigantul petrolier Yukos – detinut de catre oligarhul Mihail Hodorkovski – a fost nationalizat dupa ce in 2003. Fiscul rus a acuzat grupul de o evaziune fiscala colosala, de 27 de miliarde de dolari. In esenta, autoritatile acuzau atunci compania, condusa de un oligarh ostil lui Putin, de faptul ca a folosit o serie de teritorii ruse unde taxarea era mai mica pe post de offshore, astfel ca impozitele sale au fost diminuate dramatic printr-o schema financiara. Degeaba au argumentat avocatii Yukos ca astfel de scheme au fost folosite si de alte companii, precum Lukoil, TNK-BP si Sibneft, caci doar Yukos a fost acuzat de evaziune.

In acel moment, marea majoritate a activelor Yukos au ajuns la Rosneft, transformand peste noapte compania rusa de stat intr-un gigant petrolier mondial. Yukos a ajuns ulterior, in 2006, in faliment si a fost lichidat in 2007. Evident ca impotriva acestui circ mediatic, lumea occidentala s-a scandalizat. Rosneft il are acum ca presedinte pe Igor Sechin, fost vicepremier rus, prieten de baza al

Eni si Enel, profit pe lesul Yukos

Aici intervin in scena primele grupuri energetice italiene: Eni si Enel. Dupa descompunerea Yukos, cele doua companii au cumparat diverse parti ale gigantului petrolier, dupa care le-au vandut apoi catre Gazprom. Astfel, Yukos detinea 20% din actiunile Sibneft. Aceasta era compania oligarhului Roman Abramovici. Dar acesta a vandut cota sa de 80% catre Gazprom in anul 2005 pentru 13,1 miliarde de dolari, iar societatea a fost redenumita Gazprom Neft. Cei 20% au fost preluati exact de Eni la o licitatie internationala. Ulterior au fost vanduti in 2009 catre Gazprom pentru 4,2 miliarde de dolari.

Alte active importante ale Yukos erau societatile Arcticgas si Urengoil. Italienii de la Eni si Enel le-au cumparat in 2007 prin SeverEenergia, o societate mixta intre cei doi colosi italieni controlati de stat. Eni detinea la 60% din aceasta, iar Enel 40%. In septembrie 2009, Gazprom a cumparat a 51% din Severenergia pentru 1,6 miliarde de dolari.

La inceputul acestui an, Wall Street Journal scria ca Novatek – un grup de gaze rus controlat de oligarhul Ghenadi Timchenko, si Gazprom Neft au cumparat restul de actiuni Eni in Severenergia. Tranzatia a fost finalizata pentru 2,94 miliarde de dolari. In luna septembrie, Rosneft cumpara cota de actiuni detinuta de Enel, pentru 1,8 miliarde de dolari. In acest moment, 51% din actiunile SeverEnergia sunt detinute de catre Yamal Developement, o societate mixta detinuta de Novatek si Gazprom Neft. Restul de 49% apartin holdingului Arctic Russia. La randul sau, acesta era impartit in 60% Eni si 40% Enel. Astfel, cota Enel a revenit acum la Rosneft, iar Gazprom Neft si Novatek au preluat cota detinuta de Eni.

De-a lungul timpului, actionarii internationali ai Yukos au acuzat mereu Eni si Enel ca prin actiunile lor ,,au albit” nationalizarea Yukos. De altfel, atunci cand era premier, Silvio Berlusconi a aparut atat de des impreuna cu ,,prietenul” Vladimir Putin incat SUA au ajuns sa verifice daca nu cumva Berlusconi a beneficiat direct de afaceri cu statul rus.

E.ON si BASF, rasfatate de Gazprom

Din 2007, Rusia a inceput o alta ofensiva europeana, legata de gazoducte. Mai intai de toate Vladimir Putin si cancelarul german Angela Merkel au pus bazele gazoductului Nord Stream. Initial, conducta trebuia sa fie o afacere comuna Gazprom, grupul de utilitati E.ON si conglomeratul chimic german BASF. Conducta este menita sa pompeze gaze naturale direct din Rusia in Germania, pe sub Marea Baltica, ocolind Ucraina, cu care Rusia a avut mereu diferende in privinta pretului gazelor si a tarifelor de tranzit pentru gazul european.

Ulterior, au fost atrasi in companie si olandezii de la Gasunie si francezii de la GdF SUEZ, astfel ca actionariatul Nord Stream arata acum asa: Gazprom (51%), E.ON si Wintershall – subsidiara a BASF, (cate 15,5%), Gasunie si GdF SUEZ (cate 9%).

Gazoductul a fost inaugurat in 2011 de catre Angela Merkel.

Mai multe state europene, precum Slovacia, Polonia sau Cehia au contestat constructia acestei conducte deoarece Rusia ar putea acum sa le intimideze fara sa mai fie perturbata furnizarea catre clientii occidentali.

South Stream, mirajul Balcanilor. EdF joaca cu Gazprom

Urmatorul proiect pus pe masa de Rusia a fost South Stream. Acesta a inceput sa fie promovat serios din 2008 si este dezvoltat impreuna cu italienii de la Eni. Acesta ar trebui sa subtraverseze Marea Neagra pana in Bulgaria. De aici, ramura sudica ar trebui sa treaca prin Grecia, pe sub Marea Adriatica, pentru a ajunge apoi in Italia, patria Eni. Ramura nordica trebuie sa traverseze Serbia, Ungaria si apoi sa ajunga in Austria, la Baumgartden. Gazprom a semnat intelegeri directe cu OMV, grup controlat de statul austriac.

Mai nou, statul rus are o cooperare stransa si cu Ungaria, careia ii acorda un credit de 10 miliarde de euro pentru constructia a doua reactoare nucleare.

In fine, o alta ramificatie ar urma sa alimenteze Croatia si Slovenia. Pe urma, chiar si Macedonia a semnat si Bosnia-Hertegovina, iar acum e posibil ca si Muntenegru sa fie alimentat prin conducta.

Constructia South Stream nu este inca demarata, iar Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, intentioneaza sa blocheze procesul in urma anexarii Crimeei. Comisia Europeana este ingrijorata de faptul ca Gazprom nu respecta conditiile Pachetului 3 Energie, respectiv separarea intre productie si transport si nu asigura accesul tertilor la conducta. Gazprom este acum investigata de CE pentru practici antitrust si risca o amenda de 15 miliarde de dolari.

Pe langa Eni, in 2011 au aderat la proiect si Wintershall, plus gigantul francez de stat Electricite de France, dupa ce presedintele de atunci, Nicolas Sarkozy, a impus si celalalt grup energetic francez, GdF SUEZ, in Nord Stream.

In timpul mandatului de ministru al Economiei al lui Adriean Videanu, Gazprom a oferit Romaniei sansa de a adera la South Stream, dar aceeasi promisiune era facuta concomitent atat Bulgariei, cat si Turciei.

Pe de alta parte, avansul South Stream a torpilat gazoductul Nabucco, in care Romania isi punea sperantele pentru diversificare surselor de import prin aducerea de gaze de la Marea Caspica. Numai ca Nabucco nu a primit finantare de la Uniunea Europeana, iar in zona Marii Caspice nu a gasit destul gaz disponibil pentru a alimenta conducta.

Divide et impera

Gazprom a jucat din nou la doua capete. Profitand de faptul ca situatia financiara a Greciei s-a deteriorat masiv, iar institutiile internationale au cerut vanzarea companiilor de stat, Gazprom a dorit anul trecut preluarea DEPA si DESFA, societatile care asigura furnizarea, respectiv distributia de gaze in statul elen.

Intre timp, in peisaj a mai aparut un competitor, respectiv SOCAR – gigantul petrolier de stat din Azerbaidjan, interesat si el de gasirea de noi piete de desfacere. Dar Gazprom s-a retras in ultima clipa de la masa negocierilor, motivand prin starea financiara a DEPA. Ceea ce a lasat, in schimb, SOCAR drept singur cumparator pentru unitatea DESFA, de transport si distributie. Acest lucru a fost hotarator pentru soarta Nabucco, caci acum SOCAR avea interes direct ca gazul propriu sa ajunga in Grecia si nu in celelalte state balcanice.

Astfel, actionarii companiei care opereaza uriasul zacamant de la Shah Deniz, intre care si SOCAR, au ales pomparea gazului prin conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP).

British Petroleum detine 25,5% din titlurile Shah Deniz si este operatorul uriasului zacamant, Statoil din Norvegia are tot 25,5%, gigantul petrolier francez Total are o cota de 10%, ca si NIOC (Iran), Lukoil si SOCAR. Turcii de la TPAO detin si ei 9%.

In urma anuntului de alegere a TAP ca ruta pentru gaze, trei companii care dezvolta campul gazifer de la Shah Deniz au anuntat ca vor prelua 50% din actiunile conductei TAP. Cumparatorii sunt … BP (20%), SOCAR (20%) si Total (10%). Anterior, Statoil detinea 42,5%, elvetienii de la AXPO acontau tot 42,5%, iar E.ON detinea 15%.

,,Balsoi Petroleum”

Ultima operatiune de amploare a statului rus a avut loc anul trecut si a vizat o tranzactie in trei: Rosneft, BP si un grup de oligarhi rusi care controlau TNK-BP. Acesta din urma era al treilea grup petrolier din Rusia si era detinut impreuna de patru oligarhi rusi in parteneriat cu BP. Cei patru oligarhi rusi, reuniti in consortiul AAR, detineau 50% din companie, iar BP restul de 50%.

Anul trecut, Rosneft a cumparat TNK-BP pentru 55 de miliarde de dolari. In urma tranzactiei, BP a primit 16,7 miliarde de dolari si un pachet consistent de actiuni la Rosneft. Grupul britanic BP controleaza acum aproape 20% din titlurile companiei ruse de stat. Cei patru oligarhi, Mikhail Fridman, German Khan, Viktor Vekselberg si Len Blavatnik, au primit o suma totala de 27,7 de miliarde de dolari.

Oligarhii preiau divizia de petrol si gaze a RWE

Intr-o continuare logica a actiunii, doi miliardari dintre cei patru oligarhi imbogatiti de tranzactia Rosneft, tocmai ce au anuntat ca vor prelua divizia de petrol si gaze a grupului german RWE pentru 5 miliarde de euro.
Este vorba de Mikhail Fridman si German Khan, iar tranzactia include activele RWE din Marea Britanie, Germania si Marea Nordului, dar si o serie de datorii.

Preluarea Dea reprezinta prima tranzactie a fondului LetterOne (L1), infiintat anul trecut. LetterOne a alocat pentru urmatorii cinci ani pana la 10 miliarde de dolari pentru investitii in industria petrolului si gazelor naturale la nivel global. Fondul a atras in board executivi importanti din industria petroliera, printre care fostul director general al grupului BP, John Browne, si fostul presedinte executiv al companiei americane Anadarko Petroleum, Jim Hackett.

Surgutneftegaz, o enigma de 30 de miliarde de dolari

Surgutneftegaz este o companie pe atat de mare, pe atat de misterioasa. Desi este listata la bursa, nici pana acum nu se stie cine este adevaratul sau proprietar. Compania este al patrulea producator rus de petrol si gaze, iar anul trecut tocmai ce a anuntat ca dispune de rezerve de 29 de miliarde de dolari.

Surgut a fost condusa din 1984 incoace de catre Vladimir Bogdanov, despre care se crede ca e in spatele companiei, controland-o printr-o structura de tip ,,morisca”. Mai exact, principalii actionari ai Surgut sunt o serie de subsidiare ale sale, in care compania detine apoi cote de actiuni, ceea ce inseamna ca gigantul poate fi controlat printr-un pachet de actiuni relativ mic.

Niciodata nu s-a aflat care sunt adevaratii proprietari ai Surgutneftegaz iar la un moment dat s-a speculat ca inclusiv presedintele Vladimir Putin detine o treime din aceasta. In 2008, nemtii de la Die Welt publicau o declaratie a lui Stanislav Belkovski, un apropiat al lui Putin din primul sau mandat, si cel care a condus campania impotriva Yukos. Belkovski a spus atunci ca Putin detine in imperiul sau energetic 37% din actiunile Surgutneftgaz, 4,5% din Gazprom si 50% din traderul de petrol Gunvor, proaspat afectat de sanctiunile impuse de SUA

In 2004, un tribunal rus de arbitraj a judecat plangerea a trei actionari minoritari ai Surgutneftgaz, care voiau sa descalceasca actionariatul: fondurile Hermitage Capital Management, Prosperity Capital Management, Firebird Management si Investor Protection Association. Acestea nu recunosteau 62% din actiuni, care ar fi detinute de management prin aceasta morisca de companii subsidiare. Curtea a dat dreptate Surgutneftgaz.

Ca rezultat demn de amintit, lui William Browder, seful Hermitage Capital Management, i s-a interzis dreptul de a intra in Rusia… La momentul respectiv, fondul 4,1 miliarde de dolari al lui Bowder era cel mai mare fond strain de investitii din Rusia.

In 2009, maghiarii de la MOL s-au trezit cu Surgutneftegaz in actionariat, dupa ce grupul OMV le-a pus pe tava 21,2% din actiuni. Autoritatile maghiare au fost surprinse total de aceasta miscare, deoarece pretul oferit atunci pe pachetul in cauza – respectiv 1,4 miliarde de euro, era dublu fata de pretul actiunilor pe bursa. Intre timp, statul maghiar a rascumparat participatia respectiva in 2011, sub conducerea actualului premier Viktor Orban. Pretul: 1,88 miliarde de euro.

Naftogaz, piesa-lipsa

Cu toate acestea, lui Putin ii lipseste o piesa vitala de pe tabla de sah: controlul asupra conductelor de tranzit din Ucraina. Acestea sunt detinute de catre Naftogaz.

Dupa ce Viktor Ianukovici a castigat alegerile in Ucraina, in 2010, Gazprom a cerut fuziunea cu Naftogaz ca o preconditie pentru preturi mai mici la gaze. Insa Ucraina a cerut sa detina 50% din noua entitate, ceva ce Gazprom nu a acceptat din start, avand in vedere valoarea si datoriile celor doua. Astfel, Ianukovici a anuntat in 2011 ca o astfel de fuziune nu va avea loc si a inceput negocierile de semnare a acordului de asociere cu Uniunea Europeana. Acesta a cazut in toamna anului trecut, dupa ce tot Ianukovici s-a reorientat din nou spre Rusia, primind la schimb o reducere a pretului la gaze si o linie de credit.

De altfel, fix refuzul lui Ianukovici a pornit protestele care condus la violentele de la Kiev si indepartarea sa recenta de la putere.

Mai puteti citi:

Desi braveaza, Vladimir Putin a fost ,,lovit la buzunar” de sanctiunile economice dispuse de SUA Noile sanctiuni impuse Moscovei de catre SUA vizeaza cercul de apropiati ai presedintelui rus, dar si o banca ruseasca si pe proprietarul acesteia, prezentat drept ,,bancherul lui Putin”.

Sfatul unui expert in securitate: Companiile americane din Rusia trebuie sa pregateasca planuri de evacuare Companiile americane cu operatiuni in Rusia trebuie sa se pregateasca pentru cresterea tensiunilor actualizand planurile de evacuare a personalului si intarind securitatea sistemelor IT, a declarat un expert in securitatea companiilor, citat de Bloomberg.

Articole Similare

Emilia Şercan, prima reacţie după ce a fost acuzată de plagiat: Vreau să ştiu dacă este lucrarea mea

Emilia Şercan, prima reacţie după ce a fost acuzată de plagiat: Vreau să ştiu dacă este lucrarea mea

Emilia Şercan spune că va verifica dacă lucrarea de diplomă prezentată de presă ca fiind

BACALUAREAT 2017: Ministrul Educaţiei anunţă schimbări importante pentru examenul maturităţii

BACALUAREAT 2017: Ministrul Educaţiei anunţă schimbări importante pentru examenul maturităţii

Pavel Năstase, ministrul Educaţiei susţine că în noua lege a educaţiei ar putea fi prevăzută

Şofer prins conducând cu 254 de kilometri la oră, pe Autostrada Sibiu-Deva. Este cea mai mare viteză surprinsă de radar VIDEO

Şofer prins conducând cu 254 de kilometri la oră, pe Autostrada Sibiu-Deva. Este cea mai mare viteză surprinsă de radar VIDEO

Un şofer a fost prins de poliţişti, sâmbătă, în timp ce conducea cu viteza de

Portretul robot al necunoscutului care a jefuit banca

Portretul robot al necunoscutului care a jefuit banca

Bărbatul care a jefuit banca din Sectorul 4 al Capitalei este în continuare căutat de

ULTIMUL MESAJ al tânărului împuşcat mortal pe o stradă din Brăila FOTO

ULTIMUL MESAJ al tânărului împuşcat mortal pe o stradă din Brăila FOTO

Un tânăr de 28 de ani din Brăila a fost împuşcat, vineri după-amiază, pe o