Muntenia News | Homepage

Referendum in Crimeea. Populatia, chemata sa aleaga astazi intre o "Rusie protectoare" si o "Ucraina fascista"

👤Scris de Gica Petrescu 🕔16.Mar 2014 Citit de 290 ori Sursa: STIRI

Zi decisiva astazi pentru Ucraina, dar si pentru tarile interesate de stabilitatea regiunii. 1.500.000 de oameni sunt asteptati la urne in peninsula Crimeea, pentru a alege intre alipirea regiunii la Rusia si o autonomie mai mare in cadrul Ucrainei.

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

Cititi in acest articol:

-? Referendum in Crimeea: afise electorale cu „Ucraina fascista” si „Rusia protectoare”

-? Situatie dramatica a tatarilor din Crimeea, care incearca sa boicoteze referendumul

-? Analiza BBC: De ce este Crimeea centrul intereselor strategice ale Rusiei

-? Analiza AFP: Alipirea Crimeei la Rusia din perspectiva dreptului international

-? AFP: Cele 5 etape prin care Rusia a pregatit alipirea Crimeei

-? Care este situatia minoritatilor ruse in fostele republici sovietice

Sambata, negocierile internationale au esuat, dupa ce Rusia a blocat in consiliul de securitate al ONU votul de scoatere in ilegalitate a consultarii de astazi. Consiliul de securitate al ONU a supus la vot o rezolutie de condamnare a referendumului din Ucraina. In mod previzibil, Rusia a blocat rezolutia, folosindu-si dreptul de veto.

Samantha Power, ambasadorul al SUA la ONU: „Rusia a blocat adoptarea unei rezolutii azi, dar nu poate schimba viitorul si destinul poporului ucrainean. Asa cum nu poate nega adevarul expus astazi aici, acela al unei opozitii internationale coplesitoare la actiunile sale periculoase.”

Semn ca amenintarile marilor puteri nu vor ramane doar la nivel de discurs, publicatia germana Der Spiegel, a anuntat, citand o sursa apropiata Guvernului german, ca summit-ul G7 ar putea avea loc la Londra, daca Rusia va fi expulzata din G8. Initial, intalnirea celor 8 mari puteri urma sa aiba loc la Soci. In ciuda eforturilor diplomatice, tensiunea a atins cote alarmante ieri la Donetzk. 5.000 de manifestanti pro-rusi au atacat sediul Serviciilor Speciale, cerand eliberarea guvernatorului autoproclamat al regiunii, dar si dreptul de a vota alipirea la Rusia.

Referendumul din Crimeea pare sa imparta nu doar Ucraina in doua, ci si Rusia. In Moscova, zeci de mii de oameni au marsaluit pe strazi impotriva referendumului din Ucraina, in cadrul celui mai amplu protest din Rusia din ultimii doi ani.

Rusii se tem de efectele pe care deciziile Kremlinului le-ar putea avea asupra populatiei..

Boris Nemtsov, liderul opozitiei ruse: „Nu vreau sa vad sicrie ale soldatilor venind la Moscova, in timp ce mamele, sotiile si copiii nostri plang. Nu avem niciun drept sa ne purtam asa cu o tara care ne este prietena.”

In peninsula, rusofonii abia asteapta sa mearga la vot. Sambata, sute de noi recruti au depus juramantul de inrolare in autoproclamata Armata de Aparare a Crimeei. Au primit binecuvantarea preotilor si au scandat: „Noi suntem Rusia!”.

Vladimir Gavrilov, colonel: „Cand au inceput revolutia in Kiev, nu s-au gandit niciodata la dorintele celor din sud-est. 99 la suta dintre voturile de la referendum vor spune ca vor ca Sevastopolul sa faca parte din Rusia.”

Localnic: „Imi doresc din toata inima ca noi (n.r. Crimeea) sa ne reunim cu Rusia. Nu vrem sa ne certam cu Ucraina, dar vrem sa facem parte din Federatie (n.r.Rusia), sa ne reunim si sa traim alaturi de Rusia in pace.”

Intr-un ultim efort de a opri referendumul de duminica, sambata seara, Parlamentul ucrainean a decis dizolvarea legislativului regional din Crimeea.

Oleh Tyahnybok, liderul Partidului Nationalist: „Aceasta este decizia corecta si a fost luata la timp. Parlamentul din Crimeea a incalcat in mod deliberat Constitutia Ucrainei, sustinand separatismul si distrugerea integritatii teritoriale a tarii noastre.”

Nu de aceeasi parere sunt si cei peste 130 de observatorii internationali care vor monitoriza votul din Crimeea.

Srdja Trifkovic, observator international: „Consideram acest referendum atat legal, cat si legitim. In primul rand, datorita faptului ca dreptul la autodeterminare este mai presus de cel la integritate teritoriala al unui stat.”

Sambata seara, guvernul ucrainean a denuntat vehement ceea ce a numit „invazia militara rusa”. Iar candidatul la presedintie Vitali Klichko, a anuntat ca militarii ucraineni stationati in Crimeea vor ramane in peninsula indiferent de rezultatul referendumului.

Referendum in Crimeea: afise electorale cu „Ucraina fascista” si „Rusia protectoare”

Pe strazile din Crimeea, populatia este chemata sa voteze la referendum cu afise ale autoritatilor proruse, care subliniaza din start optiunea politica: „Rusia protectoare” si „Ucraina fascista”. Pe afisele electorale, harta peninsulei ucrainene este colorata in rosu, cu sarma ghimpata si o svastica. Pe un altul, aceeasi harta este prezentata in culorile tricolore ale drapelului rus. Amenintarea „nazista” sau „fascista” este evocata cu insistenta de catre Moscova si grupurile proruse pentru atacarea noilor autoritati de la Kiev. Aceasta propaganda aminteste de colaborarea nationalistilor ucraineni antisovietici cu Germania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. „16 martie”, afirma sloganul, „alegem”.

La mai putin de trei saptamani dupa ce barbati inarmati au preluat controlul asupra Parlamentului provinciei si au instalat un Guvern prorus, cei 1,5 milioane de alegatori din Crimeea sunt chemati duminica sa voteze in favoarea unei alipiri la Rusia, din care a facut parte pana in 1954, inainte de a fi cedata Ucrainei de catre liderul sovietic Nikita Hrusciov.

Intr-o regiune populata in proportie de peste 60 la suta de ucraineni de origine rusa, consultarea electorala nu lasa loc de indoiala pentru nimeni. Puterea de la Simferopol, sprijinita de miile de militari rusi care au intrat in Crimeea si incercuiesc cazarmile in care sunt prizonieri soldatii loiali Kievului, asigura ca acest referendum este legitim si ca scrutinul va fi transparent.

„Toti alegatorii din Crimeea vor putea sa se exprime democratic”, a asigurat miercuri vicepremierul regiunii Rustam Temirgaliev, in cadrul unei conferinte de presa. „Suntem siguri ca Federatia Rusa ne va accepta in cadrul ei in urma votului”.

Alegatorii trebuie sa raspunda la doua intrebari:

-? „Sprijiniti reunificarea Crimeei cu Rusia ca membru al Federatiei Ruse?”

-? „Sprijiniti reinstaurarea Constitutiei Crimeei din 1992 si statutul Crimeei ca parte din Ucraina?”

Constitutia din 1992, adoptata dupa destramarea Uniunii Sovietice in 1991, dar abolita rapid, prevede un statut independent in cadrul republicii Ucraina. Acum, functionari loiali noii administratii au lipit afise de-a lungul strazilor si in orasele peninsulei, toate in acelasi ton, calificandu-i drept „fascisti” pe toti cei care vin din nord. Sustinut de occidentali, Guvernul infiintat la Kiev dupa inlaturarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici la 23 februarie a denuntat acest referendum pe care l-a calificat drept ilegal, destinat pur si simplu legitimarii anexarii Crimeei de catre Moscova.

Boicotul tatarilor din Crimeea

Nicio campanie publica nu este organizata in favoarea respingerii referendumului. Liderii comunitatii tatare, care reprezinta intre 12 si 15 la suta din populatia peninsulei, au facut apel la boicotarea acestuia, in timp ce sustinatorii ramanerii Crimeei in cadrul Ucrainei, care sunt deseori amenintati sau intimidati, pastreaza discretia. In opinia lui Evghen, in varsta de 52 de ani, membru al miscarii proeuropene Euro-Maidan, prea inspaimantat pentru a-si dezvalui numele, „nu exista niciun motiv pentru a merge la vot duminica”. „Acest referendum este o tentativa ilegala de a justifica ocupatia rusa”, afirma el.

Potrivit lui, majoritatea locuitorilor din peninsula „nu vor ca Crimeea sa fie ruseasca”. „Dar noi suntem ocupati si oamenilor le este frica”, afirma el.

Rustam Temirgaliev a afirmat ca peste 1.200 de birouri de vot vor fi deschise in regiune de la ora 08.00 (08.00 ora Romaniei) si pana la ora 20.00 (20.00 ora Romaniei). Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt inregistrate pe listele electorale care dateaza din 2012. Rezultatul va fi validat in cazul in care rata de participare va fi de peste 50 %. „Suntem siguri ca peste 80 la suta din populatia Crimeei va participa”, a asigurat vicepremierul.

„Nimeni nu poate pretinde ca va fi un vot democratic”, apreciaza la randul sau Keir Giles, specialist in Rusia la grupul de reflectie londonez Chatham House. „Un vot democratic ar avea in vedere posibilitatea unei reveniri a Crimeei la statutul de regiune autonoma in cadrul Ucrainei, ceea ce acest referendum nu face”. Potrivit lui, integrarea peninsulei in cadrul Federatiei Ruse ar trebui sa fie „rapida” in cadrul scrutinului. Evghen, activist proeuropean, asigura ca sustinatorii mentinerii in cadrul Ucrainei au dificultati in a-si anticipa viitorul. „Nu stim ce se va intampla”, spune el. „Suntem in stare de razboi, traim de la o zi la alta”.

Analiza BBC: De ce este Crimeea centrul intereselor strategice ale Rusiei

Noul punct fierbinte in criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezinta centrul intereselor strategice ale Rusiei, care si-a asigurat influenta asupra Caucazului si vestului Europei prin Flota Marii Negre si baza militara de la Sevastopol, unde sunt dislocati 10.000 de soldati rusi. Republica autonoma in cadrul Ucrainei, peninsula Crimeea este situata in sudul tarii, intre Marea Neagra si Marea Azov, si este separata de Rusia la est prin stramtoarea Kerci. Tarii rusi si elita sovietica obisnuiau sa-si petreaca vacantele pe litoralul din sudul peninsulei, care ramane si in prezent un punct de atractie pentru turisti, iar, in ultima vreme, a trezit interesul investitorilor, relateaza BBC News Online.

Anexata de Imperiul rus in 1783, in timpul domniei imparatesei Ecaterina cea Mare, Crimeea a ramas in componenta Rusiei pana in 1954, cand a fost transferata Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hrusciov. Etnicii rusi sunt majoritari in Crimeea, in timp ce ucrainenii reprezinta un sfert din populatie, iar tatarii musulmani aproximativ 12 la suta. Aflata mai multe secole sub influenta greaca si romana, Crimeea a devenit in 1443 hanat al tatarilor, iar ulterior a intrat sub protectoratul Imperiului Otoman.

Teritoriul a fost centru al ambitiilor imperiale rivale inca din secolul al 19-lea, ceea ce a provocat Razboiul din Crimeea, cand Marea Britanie si Franta au trimis trupe in peninsula, pentru a stopa extinderea influentei Rusiei in Balcani.

Avand statut de republica autonoma in cadrul Rusiei dupa Revolutia bolsevica, Crimeea a fost ocupata de nazisti la inceputul anilor 1940. Ulterior, tatarii din Crimeea au fost acuzati de colaborare de Stalin si deportati in masa in Asia Centrala si Siberia, in 1944. Multi dintre ei nu au supravietuit, noteaza BBC Online. Dupa prabusirea Uniunii Sovietice, tatarii au fost lasati sa revina in Crimeea. Un sfert de milion de tatari s-au intors in peninsula la inceputul anilor '90, intr-un moment in care Ucraina independenta se confrunta cu o rata crescuta a somajului, iar conditiile de viata reprezentau o problema pentru toti cetatenii tarii. Reintoarcerea tatarilor a provocat tensiuni si proteste legate de retrocedarea proprietatilor, tema fiind in continuare un motiv de disensiuni in Crimeea.

Pe de alta parte, dupa ce Ucraina si-a declarat independenta, politicienii reprezentand comunitatea rusa din Crimeea au urmarit desprinderea de sub autoritatea Kievului si au consolidat legaturile cu Rusia, printr-o serie de masuri declarate neconstitutionale de autoritatile din capitala. Pentru a pune capat acestor tendinte separatiste, Kievul a prevazut clar in 1996 in Constitutie ca peninsula are statutul de republica autonoma, reafirmand insa ca legislatia din Crimeea trebuie sa fie in conformitate cu cea ucraineana. Astfel, Crimeea are propriul Parlament si Guvern, care are competente doar in domeniul agriculturii, infrastructurii publice si turismului.

Dovada a permanentelor tensiuni intre comunitatile din Crimeea, tatarii au un Parlament propriu, dar neoficial, numit Mejlis, care promoveaza drepturile si interesele etnicilor din regiune. O importanta baza navala, portul Sevastopol gazduieste Flota rusa a Marii Negre din perioada URSS. Dupa prabusirea URSS, Flota a fost divizata intre Rusia si Ucraina. Prezenta Flotei ruse la Sevastopol a reprezentant un permanent motiv de tensiune intre Rusia si Ucraina. Astfel, in 2008, Ucraina, condusa in acel moment de presedintele prooccidental Viktor Iuscenko, a cerut Rusiei sa nu foloseasca Flota rusa de la Marea Neagra in conflictul din Georgia.

De asemenea, un alt episod tensionat a fost legat de acordul privind stationarea Flotei la Sevastopol. Kievul si Moscova au semnat un acord care prevedea ca Flota rusa va ramane in portul Sevastopol din Ucraina pana in 2017, dar, dupa alegerea prorusului Viktor Ianukovici la presedintia Ucrainei in 2010, Ucraina a acceptat extinderea acordului cu inca 25 de ani peste termenul stabilit initial, iar in schimb a primit gaz mai ieftin.

Ulterior, disputele au vizat dorinta Kievului de a adera la NATO, proiect sustinut de fostul presedinte Viktor Iuscenko, dar abandonat de prorusul Viktor Ianukovici imediat dupa preluarea mandatului de presedinte. De altfel, in 2006 etnicii rusi au iesit in strada pentru a opri pregatirile pentru exercitiile militare navale ale NATO in apropiere de Crimeea. O alta disputa a vizat, la sfarsitul anului 2003, stramtoarea Kerci. Tensiunile s-au amplificat intre Moscova si Kiev dupa ce Rusia a inceput construirea unui dig pornind din peninsula ruseasca Taman pana in apropiere de insula ucraineana Tuzla, din stramtoarea Kerci. Insula Tuzla este considerata de importanta strategica, deoarece permite controlul navigatiei in stramtoarea Kerci, care leaga Marea Neagra de Marea Azov.

Dincolo de legaturile etnice si lingvistice, Crimeea are un interes strategic major pentru Rusia. In 2008, prezenta militara rusa la Sevastopol se ridica la 10.000 de militari, potrivit RFI. Aceasta prezenta masiva in Marea Neagra ii permite Rusiei sa-si mentina influenta asupra Ucrainei si Caucazului, dar si asupra vestului Europei, deoarece Moscova are asigurat un acces usor la Mediterana. In plus, Flota rusa este si o adevarata „mana cereasca” pentru ucrainenii din Crimeea, in conditiile in care Marina reprezinta „plamanul” economic, social si cultural al Sevastopolului, ceea ce poate explica si reticentele cetatenilor fata de noua putere de la Kiev.

Analiza AFP: Alipirea Crimeei la Rusia din perspectiva dreptului international

Occidentalii considera ilegala o alipire a Crimeei la Rusia, in urma unui referendum organizat multumita unei interventii militare ruse, iar Angela Merkel denunta o „anexare”, in timp de Moscova sustine ca respecta dreptul international, iar Putin neaga o interventie, relateaza AFP.

AFP prezinta opiniile unor specialisti in dreptul international despre aceasta situatie.

Alipirea Crimeei incalca dreptul international? „Este o problema nesolutionata de drept international, pentru ca se contrazic doua principii, si anume dreptul la autodeterminare si dreptul unui stat la integritatea teritoriului sau. Aceasta era problema Kosovo”, releva Sigmar Stadlmeier, directorul Departamentului de Drept International de la Universitatea din Linz (Austria).

Exact precedentul din Kosovo a fost invocat de catre Parlamentul din Crimeea pe 11 martie, la declararea independentei. Independenta a fost declarata atat „in baza Cartei ONU si altor documente internationale privind dreptul popoarelor la autodeterminare”, cat si in baza avizului consultativ al Curtii Internationale de Justitie (CIJ) de la Haga, in 2010, care „confirma, in cazul Kosovo, ca o declaratie unilaterala de independenta a unei parti dintr-un stat nu incalca nicio norma a dreptului international”.

Integritatea teritoriala a Ucrainei este protejata de „Memorandumul de la Budapesta”? Rusia, Statele Unite si Marea Britanie au semnat in 1994 „Memorandumul de la Budapesta”, prin care garanteaza „independenta, suveranitatea si frontierele existente ale Ucrainei”, care accepta, in schimb, sa retraga toate armele nucleare mobilizate pe teritoriul sau in perioada sovietica. „Federatia Rusa, Marea Britanie si Statele Unite isi reafirma obligatia de a se abtine de la ameninta sau a utiliza forta impotriva integritatii sau independentei Ucrainei, mai putin in caz de legitima aparare sau in conformitate cu Carta ONU”, se subliniaza in acest document.

Memorandumul garanteaza integritatea teritoriala a Ucrainei „impotriva unei interventii externe”, afirma Aslan Abachadze, directorul Catedrei de Drept International de la Universitatea pentru Prietenie intre Popoare din Moscova. „Dar este vorba despre un proces de autodeterminare a populatiei, (iar) acesta ne trimite la decizia Curtii Internationale de Justitie”, apreciaza el. Pe scurt, exista o incalcare a dreptului international numai in cazul unei interventii militare in Crimeea venind din strainatate.

Potrivit UE si Statelor Unite, nu exista nicio indoiala ca Rusia a intervenit militar in Crimeea, ceea ce incalca in mod clar prevederile Memorandumului de la Budapesta. Presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca militarii care opereaza in Crimeea fara niciun semn distrinctiv pe uniforme nu sunt militari rusi, ci „grupuri locale de autoaparare”. Astfel, din punctul de vedere al Kremlinului, nu este vorba despre o interventie militara rusa, despre o incalcare a angajamentelor asumate de catre Rusia prin Memorandumul de la Budapesta.

Insa dezmintirile lui Putin nu au convins Occidentul, multiple informatii stabilind ca militari si blindate care au preluat controlul asupra unor cladiri publice ori care au incercuit baze militare ucrainene in Crimeea, incepand de la 27 februarie, apartin fortelor ruse. In plus, presedintele Comisiei parlamentare pentru Relatii cu foste republici sovietice Leonid Slutki a recunoscut joi, cu jumatate de gura, ca in Crimeea se afla forte ruse, subliniind ca nu este vorba, pentru moment, despre o operatiune militara reala.

AFP: Cele 5 etape prin care Rusia a pregatit alipirea Crimeei

In timp ce mai marii lumii se confrunta verbal pe tema viitorului Crimeei, autoritatile separatiste si Moscova au luat mai multe masuri pentru pregatirea anexarii peninsulei ucrainene la Rusia, relateaza AFP. Potrivit expertilor, au fost necesare doar doua saptamani pentru militarii rusi si militiile proruse pentru a separa Crimeea de restul Ucrainei. „Ei urmaresc un plan foarte rational. Pas cu pas, ei au separat Crimeea de restul Ucrainei, pregatind anexarea sa”, apreciaza un analist al Kievului, Volodimir Fesenko.

Iata cum, in cinci etape, Moscova a pus Ucraina si comunitatea internationala in fata faptului implinit si a preluat de facto controlul asupra unei regiuni inaintea unui referendum care antreneaza alipirea sa la Federatia Rusa.

1. Instalarea unei noi puteri prin forta

La cinci zile dupa indepartarea de la putere a presedintelui Viktor Ianukovici la Kiev, persoane inarmate proruse au preluat controlul cladirilor Parlamentului si Guvernului regional din Simferopol, capitala Crimeei, si au inaltat acolo drapelul rus. Un deputat prorus local, Serghii Aksionov, a fost ales rapid premier regional interimar, iar Parlamentul a votat alipirea la Rusia si organizarea unui referendum la 16 martie 2014.

Noile autoritati au preluat controlul politiei locale si, sprijinindu-se pe militiile „de autoaparare”, incep sa recruteze soldati care depun juramant de supunere fata de viitorul „stat”.

2. Preluarea controlului teritoriului

Mii de militari rusi – dintre care multi provin aparent de pe navele Flotei Ruse la Marea Neagra – au fost mobilizati rapid in peninsula, imediat ce Guvernul a trecut in mainile fortelor proruse. Potrivit granicerilor ucraineni, prezenta lor ar putea fi cifrata intr-o singura saptamana la circa 30.000 de persoane.

Acesti militari, bine echipati dar fara insemne prin care sa poata fi identificati, au incercuit rapid zonele militare ale ucrainenilor. Acestia din urma au refuzat sa se predea sau sa plece. Au fost cateva tiruri de somatie, dar pana in 15 martie nu au fost confruntari violente. In paralel, flota rusa a blocat vasele marinei ucrainene, in special in portul istoric Sevastopol.

3. Trasarea frontierelor

Separarea peninsulei Crimeei de restul tarii a fost un lucru relativ usor. Abia ajunse, fortele ruse au stabilit puncte de control pe cele doua mari rute care duc catre peninsula. Si, ca un semn al faptului ca fortele ruse sunt acolo pentru multa vreme, afisele anunta prezenta unor mine.

Pe aeroportul din Simferopol, zborurile care vin sau pleaca spre Kiev au fost anulate, fiind autorizate doar zborurile de legatura cu Moscova. Cel putin un zbor de la Kiev a fost nevoit sa aterizeze la Odessa, inainte de a se intoarce din drum. Militiile au fost mobilizate in gara din Simferopol pentru a controla pasagerii ce vin din restul Ucrainei.

4. Controlarea comunicatiilor

Transmisia celor sase canale de televiziune ucrainene a fost intrerupta saptamana organizarii referendumului, pentru a fi inlocuita de canale rusesti. Jurnalistii ucraineni si straini au fost descurajati si uneori agresati, asa cum s-a intamplat cu cinci reporteri ucraineni care au fost batuti de membri ai fortelor proruse in timp ce relatau despre o tentativa a acestora de a ocupa o baza aeriana.

5. Organizarea unui referendum

Locuitorii din Crimeea au fost anuntati ca vor trebui sa aleaga intre alipirea regiunii lor la Rusia si revenirea la o autonomie extinsa – o independenta de facto – de care se bucurau in conformitate cu fosta Constitutie din 1992. Mentinerea status quo-ului in cadrul Ucrainei nu a fost luata in considerare. In pofida numeroaselor critici care au pus la indoiala legalitatea acestei consultari, oficialii prorusi au afirmat ca votul va fi organizat onest, adaugand ca nu exista nicio indoiala cu privire la vointa unei vaste majoritati de a se alatura Rusiei.

„Ulterior, fie Crimeea va fi absorbita rapid de catre Rusia, ceea ce va ridica o problema grava pentru securitatea regionala si internationala, fie va deveni un fel de Abhazie, un conflict inghetat”, apreciaza Volodimir Fesenko, referindu-se la acest teritoriu separatist georgian a carui independenta, proclamata in 1992, nu a fost recunoscuta decat de cinci state, intre care si Rusia.

Situatia minoritatile ruse in fostele republici sovietice

In afara de comunitatea rusa din Crimeea, pe care Moscova afirma ca trebuie sa o „protejeze”, numeroase minoritati ruse traiesc in fostele republici sovietice, dar nu toate sunt la fel de apropiate de Rusia, relateaza AFP.

ESTONIA -? Peste 330.000 de rusi locuiesc in Estonia, respectiv un sfert din populatia totala. Concentrati in principal in jurul orasului Narva, in apropiere de frontiera rusa, ei au fost obligati sa treaca un test de limba estona pentru a obtine nationalitatea acestei tari si, in consecinta, pentru a vota in alegeri, chiar daca s-au nascut in Estonia. Membra UE si NATO, Estonia are relatii diplomatice tensionate cu Rusia si este periodic tinta unor atacuri cibernetice, pe care Tallinnul le atribuie hackerilor rusi.

LETONIA -? Etnicii rusi reprezinta 34 la suta din populatia acestei tari membre a Uniunii Europene. in 2012, Letonia a refuzat, printr-un referendum sa faca din limba rusa a doua limba oficiala a tarii. Ca si Estonia, pentru a obtine cetatenia tarii, ei trebuie sa treaca un test de limba letona. In consecinta, circa 300.000 de membri ai minoritatii ruse sunt apatrizi.

LITUANIA -? Putin sub 10 la suta din populatia Lituaniei este rusofona, potrivit bazei de date europene, si traieste in marile orase ale tarii.

BELARUS -? Rusa, una dintre limbile oficiale ale tarii, este vorbita de aproape toata populatia, dar doar 11 la suta dintre locuitori sunt considerati etnici rusi.

REPUBLICA MOLDOVA -? Peste 6 la suta din populatia moldoveana este considerata de etnie rusa. in teritoriul separatist Transnistria, sustinut economic si politic de Kremlin, rusofonii reprezinta 60 la suta dintre locuitori: jumatate dintre ei se considera rusi, ceilalti ucraineni.

GEORGIA -? Daca numarul persoanelor rusofone este redus in Georgia, rusa este una dintre limbile oficiale in Abhazia si Osetia de Sud, doua teritorii separatiste care si-au proclamat independenta in 2008, in urma unui razboi scurt intre Rusia si Georgia, si pe care doar Moscova si alte cateva capitale le-au recunoscut.

KAZAHSTAN -? Trei milioane de persoane, considerate etnici rusi, traiesc in Kazahstan, respectiv 26 la suta din populatie. Majoritatea traiesc in regiunile din nordul tarii si reprezinta aproape jumatate din locuitorii de aici. Rusa este una dintre limbile oficiale ale tarii. Ultranationalistii rusi, intre care seful partidului liberal-democrat (LDPR) Vladimir Jirinovski, au cerut deja anexarea sa de catre Rusia.

KIRGIZSTAN -? Aproximativ 10 la suta din populatie este considerata de etnie rusa. Rusa este din 2001 una dintre limbile oficiale ale tarii.

Articole Similare

Un nou atac cu cuţitul, în Franţa. O femeie a înjunghiat două persoane într-un supermarket

Un nou atac cu cuţitul, în Franţa. O femeie a înjunghiat două persoane într-un supermarket

O femeie care ar fi strigat „Allahu Akbar” a atacat două persoane cu un cuţit,

Împuşcături în masă la un festival în New Jersey. Sunt cel puţin 20 de răniţi, atacatorul a fost ucis

Împuşcături în masă la un festival în New Jersey. Sunt cel puţin 20 de răniţi, atacatorul a fost ucis

Cel puţin 20 de persoane, printre care şi un băiat de 13 ani, au fost

Angelina Jolie, în Mosul, după eliberarea de către coaliţia condusă de SUA: "Se simte MIROS de CADAVRE" VIDEO

Angelina Jolie, în Mosul, după eliberarea de către coaliţia condusă de SUA: "Se simte MIROS de CADAVRE" VIDEO

După aproximativ un an după ce oraşul Mosul din Irak a fost declarat ca fiind

Cutremur de 4.7 magnitudine

Cutremur de 4.7 magnitudine

Un seism cu magnitudinea de 4.7 pe Richter, potrivit Agenţiei Meteorologice naţionale, s-a produs în

Unii şoferi sunt dezamăgiţi: Limita de VITEZĂ pe drumuri din ţară scade

Unii şoferi sunt dezamăgiţi: Limita de VITEZĂ pe drumuri din ţară scade

Măsura, luată în pofida a luni de contestare, a manifestaţiilor motocicliştilor şi automobiliştilor şi a