Muntenia News | Homepage

Europa vazuta din Nord – particularitatile scandinave

👤Scris de Georgiana Matei 🕔11.Mar 2014 Citit de 134 ori Sursa: STIRI

,,Scandinavia este un model pentru Europa in ceea ce priveste welfare state-ul. Acesta a fost apreciat, dar nu poate fi reprodus intr-un context cultural, social si economic diferit. Tarile scandinave sunt unele dintre cele mai putin corupte state ale lumii, iar perceptia lor este ca Scandinavia este ceva diferit de Europa”, a sustinut profesorul universitar dr. Silviu Miloiu de la Universitatea de Stat Valahia din Targoviste in cadrul unei conferinte sustinute la SNSPA din seria „Dialoguri despre identitatile europene”.

Specialistul in istoria Europei Nordice si Baltice in epocile moderna si contemporana a subliniat mai intai elementele de unitate ale Europei nordice. ,,Sunt state cu o demografie redusa, cu un teritoriu mijlociu ca suprafata, state protestante toate. Nordicii sunt orice in afara de religiosi, dar le-a fost indusa etica protestanta care se vede in comportamentul lor, in dorinta de a fi competitivi in tot ce fac – la scoala, la serviciu”, a explicat Miloiu.

Conform definitiei clasice a statului social dupa model nordic data de Esping Andersen, aceste tari sunt caracterizate de o crestere economica stabila, partide social-democrate puternice, o miscare sindicala puternica, un nivel scazut al coruptiei si universalitatea sistemului care incearca sa ajute societatea la depasirea momentelor celor mai dificile.

Miloiu a aratat insa ca anii 70 au pus la grea incercare welfare state-ul deoarece piramida varstelor s-a schimbat, iar somajul a crescut foarte mult. Dupa infrangerea Suediei de catre Rusia, aceasta se orienteaza catre o neutralitate totala, iar celelalte state scandinave cauta sa faca la fel.

Profesorul a mai evidentiat ca perceptiile statelor scandinave legate de Europa au fost foarte diferite. Ele au privit la inceput cu destula neincredere integrarea europeana si au incercat sa creeze o uniune scandinava in 1947-48. S-a fondat un Consiliu Nordic al ministrilor, dar tarile scandinave nu au gasit capacitatea de a face fata unei piete tot mai globalizate. Dupa 1949, ele au inceput sa priveasca catre Europa.

Norvegia era foarte legata economic si in termeni de securitate de Marea Britanie si urmarea faptul ca aceasta ezita inca sa adere la UE. Suedia se temea sa faca pasul catre constructia europeana pentru a nu-si pierde suveranitatea. Pe de alta parte nu voia sa-si riste neutralitatea, asa ca a refuzat aderarea la NATO.

In Danemarca exista o tensiune intre dorinta de a intra pe ce avea sa devina piata unica europeana si interesul de a-si vinde produsele pe piata britanica, dar tara adera la UE ca prim stat scandinav in 1973.

Norvegia in schimb, care face toti pasii in procesul de integrare, isi vede respinsa aderarea de cetatenii proprii la referendum. „Norvegia si-a descoperit resurse importante de hidrocarburi, iar norvegienii se temeau ca vor trebui sa imparta controlul asupra lor cu comunitatea europeana. Oamenii nu voiau sa piarda nici avantajele sistemului social. Sistemul de asigurari sociale din Norvegia are un surplus foarte mare, pe cand in UE nu se mai inregistreaza crestere economica din cauza asigurarilor”, a explicat Miloiu aceasta respingere.

Suedia si Finlanda depun aplicatiile de aderare la UE dupa caderea regimului comunist, pe fondul unor crize economice. „Suedia trece printr-un moment dificil la inceputul anilor 1990, cu un somaj ridicat, iar UE este vazuta ca o iesire din criza”, explica profesorul.

Finlanda in schimb a fost mult mai dornica sa se alature UE, pentru ca nu era membra NATO si avea nevoie de „soft security”. Ca si in Suedia, somajul in aceasta tara crescuse puternic pana la 20%, iar aderarea la UE a fost o ocazie de regenerare economica.

Finlanda exporta consistent in URSS, iar produsele sale erau apreciate ca un etalon de calitate pe piata sovietica, dar dupa caderea Uniunii Sovietice, a trebuit sa-si modifice exporturile. In prezent, statul scandinav este tara care investeste cel mai mult in cercetare din lume, dupa SUA, si in resursa umana, forta de munca capabila sa faca fata unor sarcini complexe.

Amenintarea rusa

Dincolo de schitarea acestui portret al tarilor nordice si al diferentelor si similitudinilor dintre ele, profesorul Miloiu a amintit si de relatia stransa dintre scandinavi si baltici. In actuala criza din Ucraina, suedezii si lituanienii au fost foarte activi alaturi de polonezi in incercarea de a preveni o escaladare militara.

In opinia profesorului, cooperarea la Marea Baltica este importanta pentru mentinerea stabilitatii si pacii in regiune. El admite insa ca soft security nu poate face fata hard power-ului rusesc. Pe fondul escaladarii crizei din Ucraina, Lituania si Polonia au cerut recent asigurari concrete de securitate din partea NATO pentru ca se tem de un eventual atac al trupelor rusesti din enclava Kaliningrad asupra teritoriului lor. In opinia expertului, Kaliningrad, cu climatul sau economic, social si politic foarte diferit, este o ramasita a Razboiului Rece in inima Europei.

„Rusia incearca sa se foloseasca de minoritatea rusa ca trambulina pentru a-si promova interesele”, a mai aratat profesorul Miloiu, autorul primei Istorii a Finlandei si a Lituaniei. Paradoxal insa in tarile baltice aceasta minoritate rusa a contribuit decisiv la aderarea Estoniei si Letoniei la UE, inclinand balanta in favoarea acesteia, mai reaminteste el.

Articole Similare

Bărbatul care a intrat în pietoni la Moscova nu consumase băuturi alcoolice. El a apăsat din greşeală acceleraţia

Bărbatul care a intrat în pietoni la Moscova nu consumase băuturi alcoolice. El a apăsat din greşeală acceleraţia

Bărbatul care a intrat cu maşina în pietoni la Moscova, provocând rănirea a şapte persoane,

Cresc puternic vânzările de SUV-uri compacte din Europa

Cresc puternic vânzările de SUV-uri compacte din Europa

Vânzările de SUV-uri compacte în Europa vor creşte puternic în 2018, noile modele oferite de

Portugalia legalizează medicamentele pe bază de canabis

Portugalia legalizează medicamentele pe bază de canabis

Parlamentul Portugaliei a aprobat cu largă majoritate vineri un proiect de lege ce prevede legalizarea

Accident rutier în sud-vestul ţării. Fostul prim-ministru a fost rănit grav, iar soţia sa a murit VIDEO

Accident rutier în sud-vestul ţării. Fostul prim-ministru a fost rănit grav, iar soţia sa a murit VIDEO

Fostul prim-ministru al Cambodgiei, prinţul Norodom Ranariddh, în vârstă de 74 de ani, a fost

EXPLOZIE în Afganistan soldată cu zeci de morţi şi răniţi

EXPLOZIE în Afganistan soldată cu zeci de morţi şi răniţi

Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi 30 au fost rănite într-o explozie produsă