Muntenia News | Homepage

Copiii cu trei parinti. Medic: ,,Apararea vietii umane trebuie sa fie in centrul agendei politice a UE" (interviu)

👤Scris de Georgiana Matei 🕔08.Mar 2014 Citit de 184 ori Sursa: STIRI

Initiativa cetateneasca europeana „Unul dintre noi”, care cere UE sa inceteze finantarea activitatilor care includ distrugerea embrionilor umani, in mod deosebit in domeniile cercetarii, ajutorului pentru dezvoltare si sanatate publica, a obtinut peste un milion de semnaturi in statele membre si a ajuns in atentia Comisiei Europene care poate inainta o propunere legislativa in acest sens. Intre timp, in SUA specialistii din domeniul sanatatii iau in calcul sa aprobe studiile pentru fertilizarea in vitro care folosesc ADN de la trei persoane diferite, pentru prevenirea bolilor ereditare. Medicul Daniela Paun, coordonatoarea initiativei Unul dintre noi in Romania, explica intr-un interviu de ce embrionul trebuie protejat si care sunt riscurile fertilizarii in vitro.

Epoch Times: Ati fost coordonatoarea initiativei cetatenesti europene One Of Us, care isi propune protejarea dreptului la viata inca din momentul conceptiei. Care a fost parcursul acestei initiative si ce efecte va avea ea?

„Unul dintre noi” (http://unuldintrenoiromania.wordpress.com/) este prima initiativa cetateneasca legislativa pro-life europeana si una dintre primele initiative cetatenesti europene inregistrate in Uniunea Europeana. Initiativa legislativa cetateneasca europeana este un nou instrument de participare democratica pus la dispozitia cetatenilor de Tratatul de la Lisabona. Aceasta reprezinta o invitatie adresata Comisiei Europene, „guvernul” Uniunii Europene, de a face o propunere legislativa asupra unor aspecte care sunt de competenta ei. O initiativa legislativa cetateneasca europeana trebuie sustinuta de minimum un milion de cetateni UE, din cel putin 7 dintre cele 28 state membre.

Bazandu-se pe definitia embrionului uman ca fiind inceputul dezvoltarii fiintei umane, care a fost data intr-o recenta decizie a Curtii Europene de Justitie (Brustle vs. Greenpeace), „Unul dintre noi” cere Uniunii Europene sa inceteze finantarea activitatilor care includ distrugerea embrionilor umani, in mod deosebit in domeniile cercetarii, ajutorului pentru dezvoltare si sanatate publica. O astfel de interdictie ar fi o mare contributie la consistenta politicilor in UE.

Obiectivul ICE „Unul dintre Noi” respecta principiul subsidiaritatii statelor membre UE si nu influenteaza legislatia Romaniei sau a altor state in privinta avortului la cerere, inclusiv in privinta modului in care acesta este finantat. Pentru a influenta acest subiect este necesara o initiativa legislativa nationala.

Initiativa cetateneasca europeana (ICE) parcurge 7 etape pana la finalizarea printr-o propunere legislativa. In etapa pregatitoare s-a constituit un comitet de cetateni interesati si un grup de experti au formulat obiectivul. In a doua etapa, pe 1 aprilie 2012, a fost ceruta permisiunea Comisiei Europene pentru a fi desfasurata si dupa primirea aprobarii pe 11 mai 2012, in a treia etapa, au fost inregistrate oficial sistemul de strangere de semnaturi online si pe formularul de hartie.

Deoarece primele 9 ICE inregistrate au intampinat dificultati deosebite in aceasta etapa, Comisia Europeana le-a permis prelungirea etapei patru, de strangere a semnaturilor, cu 6 luni, pana la 1 noiembrie 2013 in cazul ,,Unul dintre noi”. A cincea etapa, aceea de verificare a semnaturilor stranse de catre autoritatile nationale ale tuturor celor 28 de state membre, s-a concretizat prin eliberarea certificatelor de validare care au fost prezentate in a sasea etapa, pe 27 februarie 2014, Comisiei Europene la Bruxelles.

In a 7-a etapa organizatorii „Unul dintre Noi” trebuie sa sustina obiectivele intr-o audiere publica in fata sub-comisiilor europene implicate in eventuala inaintare a unei propuneri legislative. O consecinta a acestei audieri trebuie sa fie un raspuns oficial al Comisiei Europene care sa motiveze inaintarea sau nu a unei propuneri legislative legate de obiectivul ICE „Unul dintre noi”.

In toate cele 28 de state membre UE au fost stranse peste 1.901.947 de semnaturi, dintre care 90% au fost validate, adica 1.742.156. Numarul minim de semnaturi validate cerut de Comisia Europeana era de 1.000. 000 de semnaturi.

20 de tari au obtinut numarul minim de semnaturi, adica cel putin 750 de semnaturi pentru fiecare eurodeputat: Austria, Cipru, Croatia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria. In Republica Ceha si Danemarca numarul semnaturilor validate a depasit 50% din minim, iar Marea Britanie si Estonia s-au apropiat mult de acelasi procentaj.

In Romania, prin mii de ore de voluntariat, cu mijloace financiare extrem de reduse, au fost adunate peste 140.000 de semnaturi, care au fost verificate semnatura cu semnatura, in final fiind validate 110.405, ceea ce ne plaseaza numeric pe pozitia a 5-a in UE.

Initiativa cetateneasca europeana „Unul dintre noi” evidentiaza ca un numar semnificativ de mare de cetateni ai UE considera ca apararea vietii umane trebuie sa fie in centrul agendei politice a Uniunii Europene. Succesul primelor 6 etape ale Initiativei „Unul dintre noi” si entuziasmul demonstrat in Europa constituie o importanta piatra de hotar pe calea catre o evidenta si unitara respectare si protejare a vietii umane in Uniunea Europeana.

Specialistii americani din domeniul sanatatii iau in calcul sa aprobe studiile pentru fertilizarea in vitro care folosesc ADN de la trei persoane diferite, pentru prevenirea bolilor ereditare. Cat de etica este aceasta masura de inginerie genetica?

Atata timp cat dreptul la viata nu este recunoscut din momentul conceptiei, embrionul uman devine un instrument folosit de stiinta, un obiect al carui termen de folosinta se schimba permanent, in functie de brevetele de inventii permise de legislatia unei tari, la un moment dat.

In cultura dominata de consumism exista cererea unei parti care doreste ca inclusiv o viata umana sa fie „planificata, privilegiata, perfecta”. Raspunzand acestei cereri de designed babies, un mediu de afaceri a investit in tehnologii care permit „proiectarea” copilului dorit de parintii care platesc costurile serviciului oferit. Una dintre premise este aceea ca garantia obtinerii produsului dorit creste cu gradul de sofisticare a tehnologiei aplicate.

La sfarsitul lunii februarie 2014, agentia americana care se ocupa cu siguranta alimentelor si medicamentelor (Food and Drug Administration -F.D.A.) a inceput audieri legate de „producerea” copiilor cu material genetic apartinand a doua femei si unui barbat. Motivarea o constituie evitarea bolilor genetice transmise prin mitocondriile mamei. Daca F.D.A. va fi convinsa, va permite experimente clinice cu acesti copii conceputi artificial.

Probabil ca se doreste obtinerea unei anumite legalitati pentru a creste sansele de castig, deoarece in SUA primii copilasi manipulati genetic s-au nascut in 1997. Aceasta evolutie nu a fost acompaniata de o discutie adecvata asupra consecintelor etice, iar despre starea sanatatii copiilor se cunosc putine, cu exceptia faptului ca unul dintre copii este diagnosticat cu o afectiune psihiatrica. Faptul ca in SUA legislatia permite mai multe experimente pe embrioni comparativ cu Uniunea Europeana a condus la emigrarea unor specialisti europeni care spera sa ajunga chiar la clonarea oamenilor.

Atat in SUA cat si in Europa, bioeticieni, medici si politicieni au denuntat aceste practici eugenice ca fiind incompatibile cu demnitatea umana si legile internationale. Aceasta este concluzia unui grup de 34 de membri ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (PACE) care au trimis pe 3 octombrie 2013 o declaratie scrisa guvernului Marii Britanii care doreste sa sustina acelasi tip de experimente pe embrionii umani. Consiliul Europei a fost infiintat dupa al Doilea Razboi Mondial ca urmare a descoperirii practicilor eugenice ale regimului nazist.

Lipsa respectarii vietii umane prin experimentare a ajuns atat de dramatica incat chiar si pionierii procrearii artificiale sunt extrem de alarmati. Biologul francez Jacques Testard constata evolutia societatii spre o ,,eugenie soft, invizibila si democratica”, acceptata prin selectarea embrionilor prevazuti pentru diagnosticul genetic de preimplantare (DGP), prin ,,fabricarea copiilor la comanda”.

In Uniunea Europeana Curtea de Justitie s-a pronuntat in cazul Oliver Brustle vs. Greenpace asupra interzicerii brevetarii unei inventii care implica distrugerea embrionilor umani si chiar a decis in favoarea unei definitii largite a embrionului uman: ,,inca din faza fecundarii sale, orice ovul uman trebuie considerat drept embrion uman, din moment ce fecundarea este de asa natura incat initiaza procesul de dezvoltare a fiintei umane”. Judecatorii au mai sustinut si ca ,,aceasta calitate, de embrion uman, trebuie sa fie recunoscuta si in cazul ovulului uman nefecundat in care a fost implantat nucleul unei celule umane mature, precum si in cazul ovulului nefecundat indus sa se divizeze si sa se dezvolte prin partenogeneza”. Dar legislatia este inca necesara la nivelul competentelor UE si a statelor membre. Pana atunci embrionii umani congelati dupa producerea prin FIV pot fi simple elemente ale unor experimente.

Ce riscuri implica o asemenea procedura?

Dr. Marcy Darnovsky, cercetator american si expert in politici legate de bio-tehnologia umana, afirma ca „astfel de proceduri biologice extreme sunt in mod inerent nesigure pentru femeile care sunt implicate, dar si pentru oricare copil care ar fi nascut printr-o astfel de procedura, in timp ce proceduri alternative sigure sunt puse la dispozitia unui numar redus de femei care ar fi in situatia de le folosi”.

Cercetarile pe celule stem embrionare nu au adus pana in prezent niciun rezultat terapeutic si cele mai multe firme au oprit cercetarile in acest sens pentru a nu da faliment.

In mod cert exista si un sindrom post-traumatic al copiilor supravietuitori conceputi prin FIV; acest sindrom ar putea fi mai dramatic in cazul supravietuitorilor unor proceduri tehnologice mai complicate.

Articole Similare

Angela Merkel se distanţează de Emmanuel Macron. Motivul este reforma sistemului electoral european

Angela Merkel se distanţează de Emmanuel Macron. Motivul este reforma sistemului electoral european

Cancelarul german Angela Merkel s-a distanţat joi de propunerile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind reforma

A fost extirpată cea mai mare tumoră pe creier. Medicii au extras cu succes formaţiunea tumorală de 1,87 kilograme

A fost extirpată cea mai mare tumoră pe creier. Medicii au extras cu succes formaţiunea tumorală de 1,87 kilograme

Chirurgii din oraşul indian Mumbai au extirpat o tumoare pe creier de 1,87 kilograme de

Un opozant al politicii migraţiei din Germania a înjunghiat trei refugiaţi. Septuagenarul a ajuns în închisoare

Un opozant al politicii migraţiei din Germania a înjunghiat trei refugiaţi. Septuagenarul a ajuns în închisoare

Un bărbat de 70 de ani din Germania a fost arestat după ce a atacat

Unirea cu România: Numărul localităţilor din Republica Moldova care au semnat Declaraţia a ajuns la 40

Unirea cu România: Numărul localităţilor din Republica Moldova care au semnat Declaraţia a ajuns la 40

Numărul localităţilor din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România a ajuns

Socrii lui Donald Trump au obţinut rezidenţă permanentă în Statele Unite

Socrii lui Donald Trump au obţinut rezidenţă permanentă în Statele Unite

Părinţii sloveni ai Melaniei Trump au devenit rezidenţi permanenţi în Statele Unite, a anunţat avocatul